DETÉCȚIE, detecții, s. f. Operație de identificare a prezenței unui semnal util într-o recepție de unde electromagnetice. – Din fr. détection.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

DETÉCȚIE ~i f. Identificare a prezenței unui semnal util într-o recepție de unde electromagnetice. [Art. detecția; G.-D. detecției; Sil. -ți-e] /<fr. détection
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DETÉCȚIE s.f. Acțiunea de a detecta. ♦ Identificarea prezenței unui semnal util într-o recepție de unde electromagnetice. [Gen. -iei, var. detecțiune s.f. / cf. fr. détection].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DETÉCȚIE s. f. 1. identificare a prezenței unui semnal util într-o recepție de unde electromagnetice. 2. punere în evidență a radiațiilor nucleare dintr-un anumit mediu. (< fr. détection)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

detécție s. f. (sil. -ți-e), art. detécția (sil. -ți-a), g.-d. art. detécției; pl. detécții, art. detécțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink