opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESĂRARE, desărări, s. f. Acțiunea de a desăra și rezultatul ei; desalinizare. – V. desăra.

DESĂRARE, desărări, s. f. Acțiunea de a desăra și rezultatul ei; desalinizare. – V. desăra.

desărare sf [At: DEX2 / Pl: ~rări / E: desăra] 1 Punere în apă a unui aliment pentru a deveni mai puțin sărat. 2 Desalinizare.

DESĂRA, desărez, vb. I. Tranz. A îndepărta, total sau parțial, sarea (dintr-un aliment); a face mai puțin sărat; a desaliniza. – Pref. de- + săra.

desăra vtr [At: CIAUȘANU, V. / S și: dessăra / Pzi: ~rez, (înv) desar și desăr / E: des- + săra] (C.i. alimente) A face să fie mai puțin sărat, punându-l în apă spre a pierde o parte din sare Si: a desaliniza.

DESĂRA, desărez, vb. I. Tranz. A îndepărta, total sau parțial, sarea (dintr-un aliment); a face mai puțin sărat; a desaliniza. – Des1- + săra.

DESĂRA, desărez, vb. T. Tranz. (Cu privire la alimente) A face mai puțin sărat.

A SE DESĂRA pers. 3 se ~ează intranz. A deveni mai puțin sărat; a se desaliniza. /des- + a săra

A DESĂRA ~ez tranz. A face să se desăreze; a desaliniza. /des- + a săra

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

desărare s. f., g.-d. art. desărării; pl. desărări

desărare s. f., g.-d. art. desărării; pl. desărări

desărare s. f., g.-d. art. desărării; pl. desărări

desăra (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. desărez, 3 desărează; conj. prez. 1 sg. să desărez, 3 să desăreze

desăra (a ~) vb., ind. prez. 3 desărează

desăra vb., ind. prez. 1 sg. desărez, 3 sg. și pl. desărează; conj. prez. 3 sg. și pl. desăreze

desăra (ind. prez. 3 sg. și pl. desărează)

Intrare: desărare
desărare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desărare
  • desărarea
plural
  • desărări
  • desărările
genitiv-dativ singular
  • desărări
  • desărării
plural
  • desărări
  • desărărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: desăra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desăra
  • desărare
  • desărat
  • desăratu‑
  • desărând
  • desărându‑
 singular plural
  • desărează
  • desărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desărez
 (să)
  • desărez
  • desăram
  • desărai
  • desărasem
a II-a (tu)
  • desărezi
 (să)
  • desărezi
  • desărai
  • desărași
  • desăraseși
a III-a (el, ea)
  • desărează
 (să)
  • desăreze
  • desăra
  • desără
  • desărase
plural I (noi)
  • desărăm
 (să)
  • desărăm
  • desăram
  • desărarăm
  • desăraserăm
  • desărasem
a II-a (voi)
  • desărați
 (să)
  • desărați
  • desărați
  • desărarăți
  • desăraserăți
  • desăraseți
a III-a (ei, ele)
  • desărează
 (să)
  • desăreze
  • desărau
  • desărară
  • desăraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

desărare, desărărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a desăra și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98
    sinonime: desalinizare
etimologie:
  • vezi desăra DEX '98 DEX '09

desăra, desărezverb

  • 1. A îndepărta, total sau parțial, sarea (dintr-un aliment); a face mai puțin sărat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: desaliniza
etimologie:
  • Prefix de- + săra. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.