2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESULFURAT, -Ă, desulfurați, -te, adj. Din care a fost eliminat sulful sau compușii lui. – V. desulfura.
DESULFURAT, -Ă, desulfurați, -te, adj. Din care a fost eliminat sulful sau compușii lui. – V. desulfura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
desulfurat, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e[1] / E: desulfura] (Chm; d. unele substanțe) Din care a fost eliminat sulful sau compușii lui. modificată
- În original Pl: ~rări — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESULFURA, desulfurez, vb. I. Tranz. A elimina sulful sau compușii sulfului din unele substanțe. – Din fr. désulfurer.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESULFURA, desulfurez, vb. I. Tranz. A elimina sulful sau compușii sulfului din unele substanțe. – Din fr. désulfurer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
desulfura vt [At: LTR2 / Pzi: ~rez / E: fr désulfurer] (Chm) A scoate sulful dintr-o substanță pentru a o purifica sau pentru a recupera sulful.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESULFURA vb. I. tr. A îndepărta sulful din gaze, din topituri metalice sau din alte materiale. [< fr. désulfurer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESULFURA vb. tr. a îndepărta sulful sau compușii lui din gaze, topituri metalice sau alte materiale. (< fr. désulfurer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
desulfura (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. desulfurez, 3 desulfurează; conj. prez. 1 sg. să desulfurez, 3 să desulfureze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
desulfura (a ~) vb., ind. prez. 3 desulfurează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
desulfura vb., ind. prez. 1 sg. desulfurez, 3 sg. și pl. desulfurează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
desulfurat, desulfuratăadjectiv
- 1. Din care a fost eliminat sulful sau compușii lui. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- desulfura DEX '98 DEX '09
desulfura, desulfurezverb
- 1. A elimina sulful sau compușii sulfului din unele substanțe. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- désulfurer DEX '09 DEX '98 DN