opțiuni
  • info

9 definiții pentru destărnița

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESTĂRNIȚA, destărnițez, vb. I. Tranz. (Reg.) A scoate tarnița de pe un animal de călărie; a deșeua. – Pref. des- + [în]tărnița.

destărnița vt [At: SBIERA, ap. CADE / Pzi: ~țez / E: des- + (în)tărnița] (Buc; c.i. calul, măgarul etc.) A scoate tarnița (1).

DESTĂRNIȚA, destărnițez, vb. I. Tranz. (Reg.) A scoate tarnița de pe un animal de călărie; a deșeua. – Des1- + [în]tărnița.

DESTĂRNIȚA, destărnițez, vb. I. Tranz. (Regional) A scoate tarnița de pe un animal de călărie; a deșeua. Drumețul nostru i-au ieșit calului înainte, l-au prins de frîu... l-au destărnițat și i-au întins... tarnița la soare să se usuce. SBIERA, P. 227.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

destărnița (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. destărnițez, 3 destărnițează; conj. prez. 1 sg. să destărnițez, 3 să destărnițeze

destărnița (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 destărnițează

destărnița vb., ind. prez. 3 sg. destărnițează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DESTĂRNIȚA vb. v. deșeua.

destărnița vb. v. DEȘEUA.

Intrare: destărnița
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • destărnița
  • destărnițare
  • destărnițat
  • destărnițatu‑
  • destărnițând
  • destărnițându‑
 singular plural
  • destărnițează
  • destărnițați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • destărnițez
 (să)
  • destărnițez
  • destărnițam
  • destărnițai
  • destărnițasem
a II-a (tu)
  • destărnițezi
 (să)
  • destărnițezi
  • destărnițai
  • destărnițași
  • destărnițaseși
a III-a (el, ea)
  • destărnițează
 (să)
  • destărnițeze
  • destărnița
  • destărniță
  • destărnițase
plural I (noi)
  • destărnițăm
 (să)
  • destărnițăm
  • destărnițam
  • destărnițarăm
  • destărnițaserăm
  • destărnițasem
a II-a (voi)
  • destărnițați
 (să)
  • destărnițați
  • destărnițați
  • destărnițarăți
  • destărnițaserăți
  • destărnițaseți
a III-a (ei, ele)
  • destărnițează
 (să)
  • destărnițeze
  • destărnițau
  • destărnițară
  • destărnițaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

destărnița, destărnițezverb

  • 1. regional A scoate tarnița de pe un animal de călărie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: deșeua
    • format_quote Drumețul nostru i-au ieșit calului înainte, l-au prins de frîu... l-au destărnițat și i-au întins... tarnița la soare să se usuce. SBIERA, P. 227. DLRLC
etimologie:
  • Prefix des- + [în]tărnița. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.