13 definiții pentru despotic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESPOTIC, -Ă, despotici, -ce, adj. (Despre o faptă, un regim, o lege) De despot, caracteristic despoților; tiranic, dictatorial, samavolnic; (despre oameni) care se comportă ca un despot; absolut, arbitrar (2). – Din fr. despotique.

DESPOTIC, -Ă, despotici, -ce, adj. (Despre o faptă, un regim, o lege) De despot, caracteristic despoților; tiranic, dictatorial, samavolnic; (despre oameni) care se comportă ca un despot; absolut, arbitrar (2). – Din fr. despotique.

despotic, ~ă a [At: (a. 1716) ȘINCAI, HR. III, 246/18 / Pl: ~ici, ~e / E: fr despotique] 1 (D. oameni) Care procedează după bunul plac. 2 (D. oameni) Care își impune voința asupra celorlalți, fără să țină seama de dorințele sau interesele lor. 3 (D. hotărâri) Arbitrar. 4-5 (D. manifestări umane) Care nu respectă (voința sau) drepturile altora Si: (înv) despoticesc (2-3). 6-7 (Ca) de despot (1) Si: (înv) despoticesc (4-5). 8 (D. guvernări) Absolut. 9-10 (D. fapte) (Ca) de despot (1) Si: (înv) despoticesc (7-8). 11 (D. legi) Dictatorial. 12 (D. un regim) Tiranic. 13-16 Caracteristic despotului (1-4) Si: (înv) despoticesc (11-14). 17-20 Propriu despotului (1-4) Si: (înv) despoticesc (15-18). 21-24 Referitor la despot (1-4) Si: (înv) despoticesc (19-22).

DESPOTIC, -Ă, despotici, -e, adj. (Despre o faptă, un regim, o lege) De despot, caracteristic despoților; tiranic, dictatorial, absolutist, arbitrar, samavolnic; (despre persoane) care se comportă ca un despot. Vedem pe iuncărul Bălcescu la închisoarea Gorgani, condamnat pentru încercarea de răsturnare a despoticului domnitor Ghica. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 11/5. Marii pictori ruși s-au aflat, ca și marii scriitori ruși ai secolului trecut, cu tot regimul despotic, apăsător, alături de poporul rus, alături de toți oamenii cu idei înaintate care luptau cu cruntele realități, avînd ochii îndreptați spre viitor. STANCU, U.R.S.S. 57. Adevărații oameni ai poporului au grăit și cu umărul poporului au răsturnat o lege despotică, un rege, o instituție nedreaptă. RUSSO, S. 181.

DESPOTIC, -Ă adj. De despot; tiranic, absolutist, dictatorial. [Cf. fr. despotique].

DESPOTIC, -Ă adj. 1. caracteristic despoților; tiranic, dictatorial, samavolnic. 2. abuziv, arbitrar. (< fr. despotique)

DESPOTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de despoți; propriu despoților. Regim ~. /<fr. despotique

*despótic, -ă adj. (vgr. despotikós). Arbitrar, tiranic: guvern despotic. Adv. În mod despotic. – Vechĭ (Con. 281). -ícesc (rus. despotičeskiĭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

despotic adj. m., pl. despotici; f. despotică, pl. despotice

despotic adj. m., pl. despotici; f. despotică, pl. despotice

despotic adj. m., pl. despotici; f. sg. despotică, pl. despotice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DESPOTIC adj. 1. v. tiranic. 2. v. tiran. 3. v. abuziv.

DESPOTIC adj. 1. dictatorial, samavolnic, satrapic, tiranic, (înv.) tiranicesc, tirănesc. (Guvernare ~.) 2. tiran. (Domn ~.) 3. abuziv, arbitrar, excesiv, samavolnic, samavolnicesc, silnic, (înv.) volnic. (O măsură ~.)

Intrare: despotic
despotic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • despotic
  • despoticul
  • despoticu‑
  • despotică
  • despotica
plural
  • despotici
  • despoticii
  • despotice
  • despoticele
genitiv-dativ singular
  • despotic
  • despoticului
  • despotice
  • despoticei
plural
  • despotici
  • despoticilor
  • despotice
  • despoticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

despotic, despoticăadjectiv

  • 1. (Despre o faptă, un regim, o lege) De despot, caracteristic despoților. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Marii pictori ruși s-au aflat, ca și marii scriitori ruși ai secolului trecut, cu tot regimul despotic, apăsător, alături de poporul rus, alături de toți oamenii cu idei înaintate care luptau cu cruntele realități, avînd ochii îndreptați spre viitor. STANCU, U.R.S.S. 57. DLRLC
    • format_quote Adevărații oameni ai poporului au grăit și cu umărul poporului au răsturnat o lege despotică, un rege, o instituție nedreaptă. RUSSO, S. 181. DLRLC
    • 1.1. (Despre oameni) Care se comportă ca un despot; arbitrar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Vedem pe iuncărul Bălcescu la închisoarea Gorgani, condamnat pentru încercarea de răsturnare a despoticului domnitor Ghica. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 11/5. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.