DESPIEDICÁRE, despiedicări, s. f. Acțiunea de a despiedica și rezultatul ei. – V. despiedica.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
despiedicáre s. f. (sil. -pie-), g.-d. art. despiedicării; pl. despiedicări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DESPIEDICÁ, despiédic, vb. I. Tranz. 1. A scoate piedica de la picioarele unui animal sau de la roata unui vehicul. 2. A ridica piedica de la o armă de foc. [Var.: despiedecá vb. I] – Des1- + [îm]piedica.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A DESPIEDICÁ despiédic tranz. 1) (animale) A elibera scoțând piedica. 2) (roțile unui vehicul, un vehicul) A permite să se miște, înlăturind piedica. [Sil. -pie-di-] /des- + a [îm]piedica
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A despiedica ≠ a împiedica
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
despiedicá vb. (sil. -pie-), ind. prez. 1 sg. despiédic, 3 sg. și pl. despiédică
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink