desincronizáre s. f., pl. desincronizări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DESINCRONIZÁ, desincronizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde sincronismul. – Des1- + sincroniza.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DESINCRONIZÁ vb. tr., refl. a face să-și piardă, a-și pierde sincronismul. (< fr. désynchroniser)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
desincronizá vb., ind. prez.1 sg. desincronizéz, 3 sg. și pl. desincronizeáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
desincronizáre s.f. Ieșire din sincronie ◊ „Cel de-al doilea capitol cuprinde operele capitale, corespunzătoare maturității, dintre care cel puțin «Moara cu noroc» și «Mara» sunt capodopere, iar cel de-al treilea tot ce a urmat; în fond se dă aici o explicație desincronizării estetice a operei.” Sc. 28 XII 77 p. 4 (din de- + sincronizare)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink