opțiuni
  • info

2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESFĂȘARE, desfășări, s. f. Acțiunea de a desfășa și rezultatul ei. – V. desfășa.

DESFĂȘARE, desfășări, s. f. Acțiunea de a desfășa și rezultatul ei. – V. desfășa.

desfășare sf [At: PONTBRIANT, D. / V: (reg) dis~, (îvr) ~șiare / Pl: ~șări / E: desfășa] 1 Dezlegare de fașă a copilului înfășat Si: desfășat1 (1), desfofolire (3), desfofolit1 (3). 2 (Pex) Desfacere din scutece a copilului înfășat Si: desfășat1 (2), (pfm) desfofolire (4), desfofolit1 (4). 3 (Îvr) Desfacere a unei persoane legate cu o fașă Si: desfășat1 (3). 4 Scoatere a bandajului de pe o rană Si: desfășat1 (4). 5 (Îvr) Dezbrăcare.

DESFĂȘA, desfăș, vb. I. Tranz. A desface un copil de fașă sau, p. ext., de scutecele cu care este înfășat. [Prez. ind.: desfeși, desfașă, desfășăm etc.] – Lat. disfasciare.

desfășa vt [At: LB / V: (reg) dis~, (îvr) ~șia / Pzi: desfăș / E: ml disfaciare] 1 (C.i. copilul înfășat) A dezlega de fașă Si: (pfm) a desfofoli (1). 2 (Pex) A desface din scutece Si: (pfm) desfofoli (2). 3 (Îvr) A desface o persoană legată cu o fașă. 4 A scoate bandajul de pe o rană. 5 (Îvr) A dezbrăca.

desfășia vt vz desfășa

desfășiare sf vz desfășare

disfășa v vz desfășa

DESFĂȘA, desfăș, vb. I. Tranz. A desface un copil de fașă sau, p. ext., de scutecele cu care este înfășat. [Prez. ind.: desfăș, desfeși, desfașă, desfășăm etc.] – Lat. disfasciare.

DESFĂȘA, desfăș, vb. I. Tranz. A dezlega fașa cu care e legat copilul peste scutece; p. ext. a desface copilul din scutecele cu care e învelit. Anica desfășe copila. CONTEMPORANUL, IV 392. – Forme gramaticale: prez. ind. desfăș, desfeși, desfașă, desfășăm.

A DESFĂȘA desfăș tranz. (copii mici) A desface din fașă sau din scutece. /<lat. disfasciare

desfășà v. a deslega copilului fașele.

desfăș, a -á v. tr. (lat. dis-fasciare, d. fascia, fașă. Des-făș, -feșĭ, fașă; să des-feșe). Dezleg feșile copiluluĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

desfășare s. f., g.-d. art. desfășării; pl. desfășări

desfășare s. f., g.-d. art. desfășării; pl. desfășări

desfășare s. f., g.-d. art. desfășării; pl. desfășări

desfășa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. desfăș, 2 sg. desfeși, 3 desfașă, 1 pl. desfășăm; conj. prez. 1 sg. să desfăș, 3 să desfeșe; imper. 2 sg. afirm. desfașă; ger. desfășând

desfășa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. desfăș, 2 sg. desfeși, 3 desfașă, 1 pl. desfășăm; conj. prez. 3 să desfeșe; ger. desfășând

desfășa vb., ind. prez. 1 sg. desfăș, 2 sg. desfeși, 3 sg. și pl. desfașă, 1 pl. desfășăm; conj. prez. 3 sg. și pl. desfeșe; ger. desfășând

desfășa (ind. prez. 1 sg. desfăș, 2 sg. desfeși, 3 sg. și pl. desfașă, 1 pl. desfășăm, ger. desfășînd)

desfăș, -feși 2, -feșe 3 conj., -fășam 1 imp., -fășând ger., -fășare inf. s.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

A desfășa ≠ a înfășa

Intrare: desfășare
desfășare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desfășare
  • desfășarea
plural
  • desfășări
  • desfășările
genitiv-dativ singular
  • desfășări
  • desfășării
plural
  • desfășări
  • desfășărilor
vocativ singular —
plural —
desfășiare
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desfășiare
  • desfășiarea
plural
  • desfășieri
  • desfășierile
genitiv-dativ singular
  • desfășieri
  • desfășierii
plural
  • desfășieri
  • desfășierilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: desfășa
verb (VT34)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desfășa
  • desfășare
  • desfășat
  • desfășatu‑
  • desfășând
  • desfășându‑
 singular plural
  • desfașă
  • desfășați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desfăș
 (să)
  • desfăș
  • desfășam
  • desfășai
  • desfășasem
a II-a (tu)
  • desfeși
 (să)
  • desfeși
  • desfășai
  • desfășași
  • desfășaseși
a III-a (el, ea)
  • desfașă
 (să)
  • desfeșe
  • desfășa
  • desfășă
  • desfășase
plural I (noi)
  • desfășăm
 (să)
  • desfășăm
  • desfășam
  • desfășarăm
  • desfășaserăm
  • desfășasem
a II-a (voi)
  • desfășați
 (să)
  • desfășați
  • desfășați
  • desfășarăți
  • desfășaserăți
  • desfășaseți
a III-a (ei, ele)
  • desfașă
 (să)
  • desfeșe
  • desfășau
  • desfășară
  • desfășaseră
desfășia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
disfășa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

desfășare, desfășărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a desfășa și rezultatul ei. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi desfășa DEX '98 DEX '09

desfășa, desfășverb

  • 1. A desface un copil de fașă sau, prin extensiune, de scutecele cu care este înfășat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: înfășa
    • format_quote Anica desfășe copila. CONTEMPORANUL, IV 392. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.