5 definiții pentru desfăcător

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

desfăcător1, ~oare smf [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: desfăca + -tor] 1-2 Persoană care lucrează la desfăcat (1-2) porumbul.

desfăcător2, ~oare [At: ARITM. (1806), 38/12 / Pl: ~i, ~oare / E: desface + -ător] 1 a (Îvr) Care distruge. 2 a (Înv; d. substanțe) Care dizolvă. 3 sm (Mat; îvr) Numitor. 4 sn (Teh) Cilindru folosit în industria alimentară pentru curățarea grișurilor. 5 sn (Teh) Mașină de lucru folosită în industria textilă la desfoierea, destrămarea și curățarea materiilor firoase. 6 sf (Bot; Mol) Șerlai (Salvia aethiopis). 7 sf (Bot; îc) ~oarea-cea-mare Căldărușa-popii (Nicandra physaloidis).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

desfăcător s. n., pl. desfăcătoare

desfăcător s. n., pl. desfăcătoare

desfăcător s. n., pl. desfăcătoare

Intrare: desfăcător
desfăcător substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desfăcător
  • desfăcătorul
  • desfăcătoru‑
plural
  • desfăcătoare
  • desfăcătoarele
genitiv-dativ singular
  • desfăcător
  • desfăcătorului
plural
  • desfăcătoare
  • desfăcătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)