opțiuni
  • info

2 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESFRUNZIT, -Ă, desfrunziți, -te, adj. Care și-a pierdut frunzele, fără frunze. – V. desfrunzi.

DESFRUNZIT, -Ă, desfrunziți, -te, adj. Care și-a pierdut frunzele, fără frunze. – V. desfrunzi.

desfrunzit2, ~ă a [At: SLAVICI, O. I, 165 / V: ~zat / Pl: ~iți, ~e / E: desfrunzi] 1 (D. copaci) Care și-a pierdut frunzele. 2 (Pex) Lipsit de frunze.

desfrunzit1 sn [At: MDA ms / V: ~zat / Pl: ~uri / E: desfrunzi] 1-2 Desfrunzire (1-2).

DESFRUNZIT, -Ă, desfrunziți, -te, adj. Care și-a pierdut frunzele, fără frunze. Putea vedea coroanele copacilor, negre și desfrunzite. DUMITRIU, N. 120. Subt un tei desfrunzit, se așeză pe-o bancă și cugetă. VLAHUȚĂ, O. A. 128.

DESFRUNZI, desfrunzesc, vb. IV. Refl. (Despre copaci sau despre pădure) A-și pierde frunzele. ♦ Tranz. A despuia de frunze. – Pref. des- + [în]frunzi.

desfrunza vtr vz desfrunzi

desfrunzat2, ~ă a vz desfrunzit2

desfrunzat1 sn vz desfrunzit1

desfrunzi [At: BARCIANU, V. / V: ~za / Pzi: ~zesc / E: des- + (în)frunzi] 1 vr (D. copaci sau arbuști) A-și pierde frunzele. 2 vt (C.i. arbori) A despuia de frunze.

DESFRUNZI, desfrunzesc, vb. IV. Refl. (Despre copaci sau despre pădure) A-și pierde frunzele. ♦ Tranz. A despuia de frunze. – Des1- + [în]frunzi.

DESFRUNZI, desfrunzesc, vb. IV. Refl. (Despre copaci sau despre pădure) A-și pierde frunzele. Copacii se desfrunzesc. ♦ Tranz. A despuia de frunze. Fugarii desfrunzesc tufarii. ALECSANDRI, P. III 211.

A DESFRUNZI ~esc tranz. (copaci) A lipsi de frunze; a desfoia. /des- + a [în]frunzi

A SE DESFRUNZI pers. 3 se ~esc intranz. (despre arbori, arbuști) A-și lepăda frunzișul; a rămâne fără frunze; a se dezgoli; a se despuia. /des- + a [în]frunzi

desfrunzì v. a despuia de frunze: caii desfrunzesc tufarii AL.

desfrunzésc v. tr. Iaŭ, rup frunzele: vîntu a desfrunzit copaciĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

desfrunzi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desfrunzesc, 3 sg. desfrunzește, imperf. 1 desfrunzeam; conj. prez. 1 sg. să desfrunzesc, 3 să desfrunzească

desfrunzi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desfrunzesc, imperf. 3 sg. desfrunzea; conj. prez. 3 să desfrunzească

desfrunzi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desfrunzesc, imperf. 1 sg. desfrunzea; conj. prez. 3 sg. și pl. desfrunzească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DESFRUNZIT adj. (fig.) despuiat. (Un copac ~.)

DESFRUNZIT adj. (fig.) despuiat. (Un copac ~.)

Desfrunzit ≠ înfrunzit

DESFRUNZI vb. a (se) defolia, (fig.) a (se) despuia. (Arborii se ~ toamna.)

DESFRUNZI vb. a (se) defolia, (fig.) a (se) despuia. (Arborii se ~ toamna.)

A se desfrunzi ≠ a înfrunzi

A desfrunzi ≠ a înfrunzi

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

desfrunzi, desfrunzesc v. t. (intl.) 1. a jefui. 2. a bate rău.

Intrare: desfrunzit
desfrunzit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desfrunzit
  • desfrunzitul
  • desfrunzitu‑
  • desfrunzită
  • desfrunzita
plural
  • desfrunziți
  • desfrunziții
  • desfrunzite
  • desfrunzitele
genitiv-dativ singular
  • desfrunzit
  • desfrunzitului
  • desfrunzite
  • desfrunzitei
plural
  • desfrunziți
  • desfrunziților
  • desfrunzite
  • desfrunzitelor
vocativ singular — —
plural — —
desfrunzat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: desfrunzi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desfrunzi
  • desfrunzire
  • desfrunzit
  • desfrunzitu‑
  • desfrunzind
  • desfrunzindu‑
 singular plural
  • desfrunzește
  • desfrunziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desfrunzesc
 (să)
  • desfrunzesc
  • desfrunzeam
  • desfrunzii
  • desfrunzisem
a II-a (tu)
  • desfrunzești
 (să)
  • desfrunzești
  • desfrunzeai
  • desfrunziși
  • desfrunziseși
a III-a (el, ea)
  • desfrunzește
 (să)
  • desfrunzească
  • desfrunzea
  • desfrunzi
  • desfrunzise
plural I (noi)
  • desfrunzim
 (să)
  • desfrunzim
  • desfrunzeam
  • desfrunzirăm
  • desfrunziserăm
  • desfrunzisem
a II-a (voi)
  • desfrunziți
 (să)
  • desfrunziți
  • desfrunzeați
  • desfrunzirăți
  • desfrunziserăți
  • desfrunziseți
a III-a (ei, ele)
  • desfrunzesc
 (să)
  • desfrunzească
  • desfrunzeau
  • desfrunziră
  • desfrunziseră
desfrunza
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

desfrunzit, desfrunzităadjectiv

  • 1. Care și-a pierdut frunzele, fără frunze. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: despuiat antonime: înfrunzit
    • format_quote Putea vedea coroanele copacilor, negre și desfrunzite. DUMITRIU, N. 120. DLRLC
    • format_quote Subt un tei desfrunzit, se așeză pe-o bancă și cugetă. VLAHUȚĂ, O. A. 128. DLRLC
etimologie:
  • vezi desfrunzi DEX '98 DEX '09

desfrunzi, desfrunzescverb

  • 1. (Despre copaci sau despre pădure) A-și pierde frunzele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: defolia despuia antonime: înfrunzi
    • format_quote Copacii se desfrunzesc. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A despuia de frunze. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Fugarii desfrunzesc tufarii. ALECSANDRI, P. III 211. DLRLC
etimologie:
  • Prefix des- + [în]frunzi. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.