dexonline

5 definiții pentru desfeciori

Explicative DEX

desfeciori vt [At: CANTEMIR, IST. 193 / Pzi: ~resc / E: des- + feciori] 1 (Înv; c.i. părinți) A lăsa fără copii (prin răpire, ucidere etc.). 2 (Îrg; c.i. fecioare) A deflora.

DESPECIORI (-resc) vb. tr. 1 ‡ A lipsi pe cineva de copii, a-i lua feciorii ¶ 2 A răpi fecioria [des + fecio (a)r(ă)].

desfecĭorésc v. tr. Cant. Privez de fecĭorĭ, ĭaŭ cuĭva fecĭoriĭ (fiĭ).

Sinonime

DESFECIORI vb. v. deflora, dezvirgina.

desfeciori vb. v. DEFLORA. DEZVIRGINA.

Intrare: desfeciori

desfeciori verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) desfeciori	desfeciorire	desfeciorit desfecioritu‑	desfeciorind desfeciorindu‑	singular	plural
		(a) desfeciori	desfeciorire	desfeciorit desfecioritu‑	desfeciorind desfeciorindu‑	desfeciorește	desfecioriți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	desfecioresc	(să) desfecioresc	desfecioream	desfeciorii	desfeciorisem
	a II-a (tu)	desfeciorești	(să) desfeciorești	desfecioreai	desfecioriși	desfecioriseși
	a III-a (el, ea)	desfeciorește	(să) desfeciorească	desfeciorea	desfeciori	desfeciorise
plural	I (noi)	desfeciorim	(să) desfeciorim	desfecioream	desfeciorirăm	desfecioriserăm desfeciorisem
	a II-a (voi)	desfecioriți	(să) desfecioriți	desfecioreați	desfeciorirăți	desfecioriserăți desfecioriseți
	a III-a (ei, ele)	desfecioresc	(să) desfeciorească	desfecioreau	desfecioriră	desfecioriseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)