2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESEZISARE, desezisări, s. f. (Jur.) Faptul de a (se) desezisa; deposedare de o sarcină.
DESEZISA, desezisez, vb. I. Refl. (Jur.; despre autorități, în special despre instanțe de judecată) A se desărcina de cercetarea unei pricini. ♦ Tranz. A deposeda pe cineva de o sarcină.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESEZISA, desezisez, vb. I. Refl. (Despre autorități) A se declara incompatibil pentru cercetarea unei pricini. ♦ Tranz. (Neobișnuit) A deposeda pe cineva de o sarcină. – După fr. dessaisir.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
desezisa
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: desezisare
desezisare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: desezisa
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
desezisare, desezisărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) desezisa; deposedare de o sarcină. DLRLC
desezisa, desezisezverb
- 1. (Despre autorități, în special despre instanțe de judecată) A se desărcina de cercetarea unei pricini. DLRLCsinonime: desărcina
- 1.1. A deposeda pe cineva de o sarcină. DLRLC
-
etimologie:
- dessaisir DLRM