DESESIZÁ, desesizez, vb. I. Refl. (Despre autorități) A se declara incompatibil pentru cercetarea și soluționarea unui litigiu. – Din fr. dessaisir.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

DESESIZÁ vb. I. refl. (Despre instanțe) A renunța să se ocupe de cercetarea unui caz. ♦ tr. A lua (fără voie) cuiva o sarcină. [< de- + sesiza, cf. fr. dessaisir].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DESESIZÁ vb. I. refl. (despre instanțe) a refuza să se ocupe de rezolvarea unei cauze. II. tr. a lua (fără voie) cuiva o sarcină. (după fr. dessaisir)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

desesizá vb., ind. prez. 1 sg. desesizéz, 3 sg. și pl. desesizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink