2 intrări
18 definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relaționale (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESCULȚ, -Ă, desculți, -e, adj. Cu picioarele goale; descălțat. ♦ Fig. (Substantivat) Om sărac. – Lat. *disculceus (= disculceatus).
DESCULȚ, -Ă, desculți, -e, adj. Cu picioarele goale; descălțat. ♦ Fig. (Substantivat) Om sărac. – Lat. *disculceus (= disculceatus).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
desculț, ~ă [At: CORESI, EV. 123/9 / V: dis~ / Pl: ~i, ~e / E: desculța] 1 a (D. oameni; îoc încălțat) Descălțat. 2 a (D. cai) Despotcovit. 3-4 smf, a (Om) sărac. 5 smf Cerșetor. 6 sm (Îrg) Urs. 7 sm (Îrg) Boală a vitelor și a oilor manifestată prin căderea unghiilor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESCULȚ, -Ă, desculți, -e, adj. Fără încălțăminte, cu picioarele goale, descălțat. Bine, măi Onufrie... văd că ești desculț. CAMILAR, TEM. 33. Am umblat desculță și flămîndă. SADOVEANU, P. M. 67. Pornește desculță prin rouă, de culege o poală de somnoroasă. CREANGĂ, O. A. 234. Cu un picior încălțat și cu unul desculț. ȘEZ. II 196. ◊ (Substantivat) Toți lăcuitorii, pînă și cel mai sărac, sînt îmbrăcați curat; cîrpit sau desculț, nu să vede. GOLESCU, Î. 145. ♦ (Substantivat) Om sărac. Desculții aprind focul pe lîngă care. STANCU, D. 376.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESCULȚ ~ă(~i, ~e) Care nu are încălțăminte în picioare; cu picioarele goale; descălțat. /<lat. disculceus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
desculț a. cu picioarele goale. [Lat. *DISCULCEUS (= DISCALCEATUS). ║ n. căderea unghiilor (la vite).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
descúlț, -ă adj. (lat. discúlceus îld. disculceatus și discalceatus, descălțat). Descălțat, cu picĭoarele goale. Un desculț, un plebeŭ, un proletar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
DESCULȚA, desculț, vb. I. Refl. și tranz. (Reg.) A (se) descălța. – Lat. *disculciare sau din rom. desculț.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESCULȚA, desculț, vb. I. Refl. și tranz. (Reg.) A (se) descălța. – Lat. *disculciare sau din rom. desculț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
desculța [At: LB / V: (reg) dis~ / Pzi: desculț / E: ml disculcio, -are] 1-2 vtr (Trs; c.i. încălțămintea) A (se) descălța. 3 vt A pârli unghiile porcului pentru a fi ușor de smuls.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESCULȚA, desculț, vb. I. Refl. (Regional) A-și scoate încălțămintea; a se descălța. De dragul tău să mă desculț? Ei, iacă! COȘBUC, P. I 170. Dete de un vad, pre unde i să păru că ar putea trece. Deci să desculță... și plecă prin Dunăre. RETEGANUL, P. III 5. Părăuț cu apă rece, Desculța-m-oi și te-oi trece. Desculța-m-oi de-un picior Și te-oi trece cu mult dor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 141. ◊ Tranz. Îl desculță de cizme.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
desculț adj. m., pl. desculți; f. desculță, pl. desculțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
desculț adj. m., pl. desculți; f. desculță, pl. desculțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
desculț adj. m., pl. desculți; f. sg. desculță, pl. desculțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
desculța vb., ind. prez. 1 sg. desculț, 3 sg. și pl. desculță
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DESCULȚ adj. descălțat, (reg.) desculțat. (Cu picioarele ~; umblă ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DESCULȚ adj. descălțat, (reg.) desculțat. (Cu picioarele ~; umblă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Desculț ≠ încălțat
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DESCULȚA vb. v. descălța, scoate, trage.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
desculța vb. v. DESCĂLȚA. SCOATE. TRAGE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular |
|
| ||
plural |
|
|
verb (VT1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
desculț, desculțăadjectiv
-
- Bine, măi Onufrie... văd că ești desculț. CAMILAR, TEM. 33. DLRLC
- Am umblat desculță și flămîndă. SADOVEANU, P. M. 67. DLRLC
- Pornește desculță prin rouă, de culege o poală de somnoroasă. CREANGĂ, O. A. 234. DLRLC
- Cu un picior încălțat și cu unul desculț. ȘEZ. II 196. DLRLC
- Toți lăcuitorii, pînă și cel mai sărac, sînt îmbrăcați curat; cîrpit sau desculț, nu să vede. GOLESCU, Î. 145. DLRLC
- 1.1. Om sărac. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Desculții aprind focul pe lîngă care. STANCU, D. 376. DLRLC
-
-
etimologie:
- *disculceus (= disculceatus) DEX '09 DEX '98
desculța, desculțverb
- 1. A (se) descălța. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: descălța
- De dragul tău să mă desculț? Ei, iacă! COȘBUC, P. I 170. DLRLC
- Dete de un vad, pre unde i să păru că ar putea trece. Deci să desculță... și plecă prin Dunăre. RETEGANUL, P. III 5. DLRLC
- Părăuț cu apă rece, Desculța-m-oi și te-oi trece. Desculța-m-oi de-un picior Și te-oi trece cu mult dor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 141. DLRLC
- Îl desculță de cizme. DLRLC
-
etimologie:
- *disculciare DEX '09 DEX '98
- desculț DEX '09 DEX '98