DESCÚLȚ, -Ă, desculți, -e, adj. Cu picioarele goale; descălțat. ♦ Fig. (Substantivat) Om sărac. – Din lat. *disculceus (= disculceatus).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCÚLȚ ~ă(~i, ~e) Care nu are încălțăminte în picioare; cu picioarele goale; descălțat. /<lat. disculceus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCÚLȚ adj. descălțat, (reg.) desculțat. (Cu picioarele ~; umblă ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Desculț ≠ încălțat
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

descúlț adj. m., pl. descúlți; f. sg. descúlță, pl. descúlțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

descúlț, -ă adj. (lat. discúlceus îld. disculceatus și discalceatus, descălțat). Descălțat, cu picĭoarele goale. Un descult, un plebeŭ, un proletar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCULȚÁ, descúlț, vb. I. Refl. și tranz. (Reg.) A (se) descălța. – Lat. *discuiciare sau din rom. desculț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCULȚÁ vb. v. descălța, scoate, trage.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

desculțá vb., ind. prez. 1 sg. descúlț, 3 sg. și pl. descúlță
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink