DESCRUCIȘÁ, descrucișez, vb. I. Tranz. (Rar) A face să nu mai fie așezat cruciș. – Des¹ + [în]crucișa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A DESCRUCIȘÁ ~éz tranz. rar A face să nu mai fie așezat cruciș. /des- + a [în]crucișa
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

descrucișá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. descrucișeáză, 1 pl. descrucișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. descrucișéze; ger. descrucișând
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink