descrie   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) descrie descriere descris descriind singular plural
descrie descrieți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) descriu (să) descriu descriam descrisei descrisesem
a II-a (tu) descrii (să) descrii descriai descriseși descriseseși
a III-a (el, ea) descrie (să) descrie descria descrise descrisese
plural I (noi) descriem (să) descriem descriam descriserăm descriseserăm, descrisesem*
a II-a (voi) descrieți (să) descrieți descriați descriserăți descriseserăți, descriseseți*
a III-a (ei, ele) descriu (să) descrie descriau descriseră descriseseră
descriere   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular descriere descrierea
plural descrieri descrierile
genitiv-dativ singular descrieri descrierii
plural descrieri descrierilor
vocativ singular descriere, descriereo
plural descrierilor
* Formă nerecomandată
Link către această paradigmă

DESCRÍERE, descrieri, s. f. Acțiunea de a descrie și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Scriere sau pasaj dintr-o scriere în care este înfățișat prin enumerarea detaliilor, un aspect, un cadru, o situație etc. — V. descrie.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCRÍERE, descrieri, s. f. Acțiunea de a descrie și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Scriere sau pasaj dintr-o scriere în care este înfățișat prin enumerarea detaliilor, un aspect, un cadru, o situație etc. – V. descrie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

!descríere (des-cri-/de-scri-) s. f., g.-d. art. descríerii; pl. descríeri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCRÍERE s. expunere, înfățișare, prezentare, redare, zugrăvire, (rar) descripție, zugrăveală, (înv.) scriere, scrisoare. (~ stărilor de lucruri, într-un roman.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCRÍERE ~i f. 1) v. A DESCRIE. 2) Lucrare sau pasaj dintr-o lucrare în care se descrie ceva. [G.-D. descrierii] /v. a descrie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCRÍERE s.f. Acțiunea de a descrie și rezultatul ei; descripție. ♦ Lucrare sau pasaj dintr-o lucrare în care se descrie ceva. [< descrie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCRÍERE s. f. 1. acțiunea de a descrie. 2. (pasaj dintr-o) lucrare în care se descrie un aspect din natură, o ființă sau un lucru, un proces etc.; descripție. (< descrie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

descríere s. f. (sil. mf. -scri-), g.-d. art. descríerii; pl. descríeri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

descriere f. 1. acțiunea de a descrie: descrierea unui cerc; 2. descripțiune.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*descríere f. Acțiunea de a descrie, descripțiune.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCRÍE, descriu, vb. III. Tranz. 1. A prezenta, a înfățișa, a zugrăvi (prin cuvinte) pe cineva sau ceva. 2. A trasa o linie curbă, un arc sau un arc de cerc. 3. A parcurge o traiectorie. — Din fr. décrire (după scrie).
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCRÍE, descriu, vb. III. Tranz. 1. A prezenta, a înfățișa, a zugrăvi pe cineva sau ceva. 2. A trasa o linie curbă, un arc sau un arc de cerc. 3. A parcurge o traiectorie. – Din fr. décrire (după scrie).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

!descríe (a ~) (des-cri-/de-scri-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. descríu, 2 sg. descríi, 1 pl. descríem, 2 pl. descríeți; conj. prez. 3 descríe; imper. 2 pl. descríeți; ger. descriínd (-cri-ind/-scri-ind); part. descrís
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCRÍE vb. 1. a expune, a înfățișa, a prezenta, a reda, a zugrăvi, (înv.) a depinge, a prescrie, a scrie, a zografisi, (fig.) a picta. (~ într-o nuvelă viața de la țară.) 2. v. trasa.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A DESCRÍE descríu tranz. 1) (aspecte din realitate) A reprezenta în scris sau oral, enumerând detaliile. 2) (curbe, arcuri etc.) A marca printr-o linie subțire; a trasa. 3) (traiectorii) A lăsa în formă de urmă ca rezultat al mișcării. [Sil. -cri-e] /<fr. décrire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCRÍE vb. III. tr. 1. A înfățișa, a prezenta (ceva) în cuvinte. 2. A trasa o linie curbă. 3. A parcurge o traiectorie. [P.i. descríu, 5 -scrieți, perf.s. -scrisei, part. -scris. / cf. fr. décrire, după scrie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCRÍE vb. tr. 1. a înfățișa, a prezenta (ceva) în cuvinte. 2. a trasa o linie curbă. 3. a parcurge o traiectorie. (după fr. décrire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

descríe vb. (sil. mf. -scri-) → scrie
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

descríe (-íu, -ís), vb. – A prezenta, a înfățișa, a zugrăvi. Traducere a fr. décrire, prin intermediul vb. scrie.Der. descriere, s. f.; descripți(un)e, s. f.; descriptiv, adj.; indescriptibil, adj., din fr.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

descrie v. 1. a depinge, a reprezenta prin cuvinte; 2. a da o idee generală despre ceva; 3. Geom. a trage linii.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*descriú, -scrís, a -scríe v. tr. (lat. de-scribere). Reprezent (spun) pin cuvinte cum e un obĭect. Geom. Trag o linie, străbat spațiu făcînd o linie: a descrie o elipsă, glonțu descrie o curbă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink