8 intrări
82 de definiții
din care- explicative (55)
- morfologice (15)
- relaționale (3)
- etimologice (2)
- specializate (3)
- enciclopedice (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DES, DEASĂ, deși, -se, adj. I. 1. (Despre colectivități sau corpuri compuse din unități identice) Cu elementele, cu părțile componente apropiate, cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți. ♦ (Despre țesături) Țesut strâns; bătut. 2. (Despre părțile componente ale unei colectivități sau ale unei unități) Așezat unul lângă altul sau foarte aproape unul de altul; strâns. 3. (Despre ploaie, ceață, umbră etc.) Compact, dens; de nepătruns. II. 1. (Despre întâmplări, fenomene sau acțiuni; adesea adverbial) Care se repetă de (mai) multe ori la intervale mici de timp, urmând mereu unul după altul; repetat, frecvent. ♦ (Despre mișcări care se repetă; adesea adverbial) Repede, iute, grăbit. – Lat. densus.
des, deasă [1] [At: PRAVILĂ / Pl: deși, dese / E: ml densus, -a, -um] 1 a (D. colectivități sau corpuri compuse din unități identice) Cu elementele, cu părțile componente apropiate. 2 a Cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți. 3 a (D. țesături) Țesut strâns Si: bătut. 4 a (D. păr, iarbă, frunze) Stufos. 5 a (D. părțile componente ale unei colectivități sau ale unei unități) Așezat unul lângă altul sau foarte aproape unul de altul Si: strâns. 6 a (D. ploaie, ceață, umbră etc.) Compact, dens. 7 sn (Nob) Desiș. 8 sf (Pes) Plasă a unei setci. 9-10 av, a (D. întâmplări, fenomene sau acțiuni) (Într-un mod) care se repetă de (mai) multe ori la intervale mici de timp, urmând mereu unul după altul Si: repetat, frecvent. 11-12 a, av (D. mișcări care se repetă) Repede. 13-14 a, av (D. mișcări care se repetă) Grăbit. 15 a (D. lucruri) Obișnuit, comun. corectat(ă)
- În original cuvântul-titlu are exponent des1, dar nu există des-2, care ar fi trebui să fie definiția pentru elementul de compunere. — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DES2, DEASĂ, deși, -se, adj. I. 1. (Despre colectivități sau corpuri compuse din unități identice) Cu elementele, cu părțile componente apropiate, cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți. ♦ (Despre țesături) Țesut strâns; bătut. 2. (Despre părțile componente ale unei colectivități sau unități) Așezat unul lângă altul sau foarte aproape unul de altul; strâns. 3. (Despre ploaie, ceață, umbră etc.) Compact, dens; de nepătruns. II. 1. (Despre întâmplări, fenomene sau acțiuni; adesea adverbial) Care se repetă de (mai) multe ori la intervale mici de timp, urmând mereu unul după altul; repetat, frecvent. ♦ (Despre mișcări care se repetă; adesea adverbial) Repede, iute, grăbit. – Lat. densus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de gudovan
- acțiuni
DES1- (Înaintea vocalelor și consoanelor sonore, în forma dez-) Element de compunere cu sens privativ, care servește la formarea unor substantive, a unor adjective și a unor verbe. [Var.: dez-, dis-] – Lat. dis-, fr. des-.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de gudovan
- acțiuni
DES2, DEASĂ, deși, -se, adj. (În opoziție cu rar) I. (În sens material) 1. (Despre colectivități, mulțimi sau corpuri compuse din unități identice) Cu elementele, cu părțile componente apropiate, cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți. V. îngrămădit, înghesuit. Drumul se întindea neted, scoborînd prin mijlocul pădurii care începea să se arate mai deasă, mai bătrînă. GÎRLEANU, L. 29. De la gîrlă-n pîlcuri dese Zgomotoși copiii vin. COȘBUC, P. I 47. În mijlocul unui codru înalt și des ca peria era tăinuit un castel vechi. VLAHUȚĂ, O. A. 215. Cînepă frumoasă și deasă cum îi peria. CREANGĂ, A. 49. Idol, tu! răpire minții! cu ochi mari și părul des! EMINESCU, O. I 80. ♦ (Despre țesături) Țesut strîns, bătut. (Poetic) O pînză deasă de ploaie se așterne... peste Țara Bîrsei. BOGZA, C. O. 206. 2. (Despre părțile componente ale unei colectivități sau unități) Strîns, așezat unul lîngă altul sau foarte aproape unul de altul. Din ferestrele cu zăbrele dese... coconii și argățimea împușcară în tătari. GALACTION, O. I 53. Sub bolți încenușate, păiajenul își țese Dantela lui subțire din fire lungi și dese. MACEDONSKI, O. I 23. 3. (Despre ploaie, ceață, umbră etc.) Compact, dens, de nepătruns. Căzu o ceață deasă și cenușie, întunecînd cîmpia și vederea. PREDA, Î. 35. Era o ploaie cu totul alta decît în valea Siretului. Cenușie, măruntă și deasă. SADOVEANU, Z. C. 189. Un foc... făcea ca întunecimea de primprejur să pară mai deasă. MACEDONSKI, O. III 11. Din umbra deasă ce doarme-ntre canaluri... O tainică-armonie plutește peste valuri. ALECSANDRI, P. I 155. II. (În sens temporal) 1. (Despre întîmplări, fenomene sau acțiuni) Care se repetă de (mai) multe ori la intervale mici de timp, urmînd mereu unul după altul; repetat, frecvent. Erau necesare mai dese destinderi de nervi. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 50. Se auziră ropote dese, ca o fugă cadențată. SAHIA, N. 37. Chiar dacă deasa citire a cărții tale ar aprinde în mine un asemenea dor semeț, nevoia ar cere ca să-l potolesc îndată. ODOBESCU, S. III 13. Începu rar și cu dese pauze. NEGRUZZI, S. I 8. ♦ (Adverbial) a) De multe ori, în repetate rînduri. Și firul tău se rupe des, Căci gînduri te frămîntă. COȘBUC, P. I 192. La geamul tău ce strălucea Privii atît de des. EMINESCU, O. I 191. b) La mici intervale de timp. Cele cîteva zeci de lopeți fulgerau des în lumina lunii. CAMILAR, N. I 382. Să nu-mi dai prea des călcîie. CARAGIALE, O. III 57. Tare, bade, ne iubim, Dar prea rar ne întîlnim. Și zău, des ne-am întilni Dușmanele de n-ar fi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 68. 2. (Rar; despre mișcări care se repetă) Repede, iute, grăbit. Respirația grea, trezită, acră, caldă și deasă a mulțimii, dospită în fumul de țigări... dau salonului o asemuire de cafenea. DELAVRANCEA, S. 131. Merseră cu un pas des. NEGRUZZI, S. I 120. ◊ (Adverbial) Am stat la roata morii, Și roata umblă des, Și roata morii cîntă Cuvinte cu-nțeles. COȘBUC, P. I 60.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DES1- pref. (Înaintea vocalelor și a consoanelor sonore, în forma dez-). Element de compunere cu sens privativ, care servește la formarea unor verbe ca: dezaproba, dezlipi, desface etc., a unor adjective ca: desfrînat, dezumflat etc. și a unor substantive ca: dezrobire, dezgropare etc. – Variantă: dez- pref.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DES- /DE- /DEZ- pref. „desfacere”, „negație”, „intrare, pătrundere”. (< fr. dés-, dé-, cf. lat. dis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DES1 deasă (deși, dese) 1) (despre corpuri compuse din elemente de același fel) Care are părțile componente foarte apropiate unul de altul. Pădure deasă. Pieptene ~. 2) (despre mulțimi, populații) Care este numeros într-un spațiu restrâns. 3) (despre țesături) Care este țesut strâns. 4) (despre fapte, fenomene, acțiuni) Care se repetă de mai multe ori la intervale mici de timp. Respirație deasă. 5) (despre ploaie, ceață etc.) Care se caracterizează printr-un înalt grad de concentrație; care este foarte compact; dens. 6) și adverbial(despre mișcări care se repetă) Care vădește iuțeală. /<lat. densus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DES2 adv. 1) În repetate rânduri; de multe ori; deseori; adesea. 2) La distanțe mici. /<lat. densus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
des a. 1. compus din părți tare apropiate unele de altele: iarbă deasă, pomi deși; 2. numeros: populațiune deasă. [Lat. DENSUS]. ║ adv. 1. la distanțe mici: el scrie des; 2. adesea: vine des la noi.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) des- și (est) dis- (lat. dis-), pref. privativ în cuv. vechĭ: dez-brac, des-ham, des-prind, dez-vîrtesc. Dis- se întrebuințează și în cuv. noŭă literare, ca: dis-pun, dis-par. V. de- și dez-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
3) des, deásă adj., pl. deșĭ, dese (lat. dênsus, vfr. dasýs). Dens çompact, compus din elemente apropiate unele de altele (în opoz. cu rar): negură, ĭarbă, pădure, perie deasă; păr, peptene des. Numeros: populațiune deasă. Adv. Adese orĭ, dese-orĭ, de multe orĭ: el vine des pe la noĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
DES-DE-DIMINEAȚĂ adv. v. dis-de-dimineață.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DES-DE-DIMINEAȚĂ adv. v. dis-de-dimineață.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
DES-DE-DIMINEAȚĂ adv. v. dis-de-dimineață.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DES-DIMINEAȚĂ adv. v. dis-de-dimineață.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DES-DIMINEAȚĂ adv. v. dis-de-dimineață.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
DIS-DE-DIMINEAȚĂ adv. Foarte de dimineață; în zorii zilei. [Var.: (pop.) des-de-dimineață, des-dimineață adv.] – Dis- + de4 + dimineață.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIS-DE-DIMINEAȚĂ adv. Foarte de dimineață; în zorii zilei. [Var.: (pop.) des-de-dimineață, des-dimineață adv.] – Dis- + de4 + dimineață.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IARBĂ, (2) ierburi, s. f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu părțile aeriene verzi, subțiri și mlădioase, folosite pentru hrana animalelor. ◊ Expr. Paște, murgule, iarbă verde = va trebui să aștepți mult până ți se va împlini ceea ce dorești. Din pământ, din iarbă verde = cu orice preț, neapărat. ♦ Nutreț verde, proaspăt cosit. 2. Buruieni de tot felul. ◊ Iarbă rea = a) buruiană otrăvitoare; b) fig. om rău, primejdios. 3. Pajiște. 4. Compuse: iarbă-de-mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi, care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie; zegras (Zostera marina); iarba-broaștei = mică plantă acvatică, cu frunze rotunde, lucitoare, care (datorită pețiolului lung) plutesc la suprafața apei, și cu flori albe (Hydrocharis morsus-ranae); iarba-ciutei = plantă perenă din familia compozeelor, cu flori galbene dispuse în capitule (Doronicum austriacum); iarba-fiarelor = a) plantă erbacee veninoasă, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-gălbui (Cynanchum vincetoxicum); b) (în basme) iarbă cu putere miraculoasă, cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată; p. ext. putere supranaturală, care poate ajuta să obții ceva greu de obținut; iarba-găii = plantă erbacee cu frunze dințate, acoperite cu peri aspri, cu flori galbene (Picris hieracioides); iarbă-creață = izmă-creață; iarbă-deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri, cu frunze înguste și flori verzi, dispuse în panicule (Poa nemoralis); iarbă-grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ, cu frunze cărnoase, lucioase și flori galbene (Portulaca oleracea); iarbă-mare = plantă erbacee cu tulpina păroasă și ramificată, cu frunze mari și flori galbene (Inula helenium); iarbă-albă = plantă erbacee ornamentală cu frunzele vărgate cu linii verzi și albe-roșietice sau gălbui (Phalaris arundinacea); iarba-cănărașului = plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunzele plane, cu flori verzui și semințele gălbui; mei-lung, meiul-canarilor (Phalaris canariensis); iarbă-albastră = plantă erbacee cu frunzele îngrămădite la baza tulpinii și cu flori violete (Molinia coerulea); iarba-bivolului = plantă erbacee cu flori verzui sau brune (Juncus buffonius); iarba-câmpului = plantă erbacee cu tulpinile noduroase și cu flori verzui-alburii sau violet-deschis (Agrostis stolonifera); iarbă-neagră = a) plantă erbacee cu frunze dințate și cu flori brune-purpurii pe dinafară și galbene-verzui pe dinăuntru (Scrophularia alata); b) arbust cu frunze mici liniare și flori trandafirii sau albe (Calluna vulgaris); iarba-osului = mic arbust cu tulpini ramificate, cu frunze opuse și cu flori galbene (Helianthemum nummularium); iarbă-roșie = plantă erbacee cu tulpina roșiatică, cu frunze nedivizate, lanceolate și cu flori galbene dispuse în capitule; (pop.) cârligioară (Bidens cernuus); iarba-șarpelui = a) plantă erbacee cu frunze lanceolate, păroase, cu flori albastre, rar roșii sau albe (Echium vulgare); b) plantă cu tulpina păroasă, cu flori albastre sau roșietice (Veronica latifolia); c) broscariță; iarba-șopârlelor = plantă erbacee cu rizom gros, cărnos, cu tulpina terminată în spic, cu frunze ovale și flori mici, albe-roz (Polygonum viviparum); iarbă-stelată = plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze pe fața superioară și pe margini păroase și cu flori liliachii (Sherardia arvensis); iarbă-de-Sudan = plantă cu tulpina înaltă, cu frunze lungi, cultivată ca plantă furajeră (Sorghum halepense). 5. Praf de pușcă. – Lat. herba.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
RE, re, s. m. (Muz.) 1. Una dintre cele șapte sunete muzicale ale gamei; nota corespunzătoare acestui sunet. 2. A treia coardă a unei viori. – Din fr. ré, it. re.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
dâns de dimineață av vz des-de-dimineață
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dânz de dimineață av vz des-de-dimineață
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dens-de-noapte av vz des-de-noapte
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
des-de-dimineață av vz dis-de-dimineață
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
des-de-noapte av [At: PALIA (1582), ap. GCR 79/31 / V: dis-de~, dizn~, (înv) dens-~, din-de~, dinsă-de~ / E: mlp de ipsa de nocte] În toiul nopții.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
des-dimineață av vz dis-de-dimineață
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
desnița av vz dis-de-dimineață
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dins-de-dimineață av vz dis-de-dimineață
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dinz-de-dimineață av vz dis-de-dimineață modificată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dis4- vz des- corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dis-de-dimineață av [At: / V: din-zi-de-~, dins-de-~, dâns-~-, demân~, dis-dimineață, (pop) diz-demineață, (înv) dân-zi-de-~, diz-~, dizi-~-~, (pop) des-~-~, desdimineață, des-demineață, desniță, (înv) dez-dimeneață, dez-demineață / S și: dis de dimineață, disdedimineață / E: dis + de + dimineață] Foarte de dimineață Si: în zorii zilei, (rar) dis-de-diminecioară.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dis-de-diminecioară av [At: PĂUN-PINCIO, P. 104 / V: des-de-diminici~ / E: dis- + de diminecioară] (Rar) Dis-de-dimineață.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dis-dimineață av vz dis-de-dimineață
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
diz-demineață av vz dis-de-dimineață
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
diz-dimineață av vz dis-de-dimineață
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dizi-de-dimineață av vz dis-de-dimineață
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
re2 smi [At: POLIZU / E: it re, fr ré] (Muz) 1 Unul dintre cele șapte sunete ale gamei. 2 Notă corespunzătoare sunetului re2 (1). 3 A treia coardă a unei viori.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
DEZ- v. des1-.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
DIS- v. des1-.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de gudovan
- acțiuni
RE2 s. m. invar. (Muz.) 1. Una dintre cele șapte sunete muzicale ale gamei; nota corespunzătoare acestui sunet. 2. A treia coardă a unei viori. – Din fr. ré, it. re.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
DES-DE-DIMINICIOARĂ adv. v. dis-de-diminecioară.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESDIMINEAȚĂ adv. v. dis-de-dimineață.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESDIMINEAȚĂ adv. v. dis-de-dimineață.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
DEZ- pref. v. des-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIS-DE-DIMINEAȚĂ adv. (Și în forma des-de-dimineață) Foarte de dimineață, în zorii zilei. Apoi, hai des-de-dimineață acasă, că am lucru cu caii. RETEGANUL, P. III 28. Să ne odihnim puțin... și mîine dis-de-dimineață să fim gata. ISPIRESCU, L. 6. Încaltea ți-am curățit și eu casa de draci și vi-i aduc poclon des-de-dimineață. CREANGĂ, P. 305. – Variante: des-de-dimineață, desdimineață (CREANGĂ, P. 228) adv.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIS-DE-DIMINECIOARĂ adv. (Și în forma des-de-diminicioară) Dis-de-dimineață. Eu des-de-diminicioară o luam de-a lungul pîrîului, după mlădițe de răchită. PĂUN-PINCIO, V. 104. – Variantă: des-de-diminicioară adv.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IARBĂ, (2) ierburi, s. f. 1. (De obicei colectiv) Nume generic dat plantelor erbacee, de obicei necultivate, ale căror părți aeriene sînt verzi, subțiri și mlădioase și servesc ca hrană animalelor erbivore. Un fir de iarbă. ▭ Dinu se trînti în iarbă, mai la o parte, ca să se odihnească. BUJOR, S. 52. Zac pierdut în iarba-naltă, Privind, cu ochii beți de poezie, A cerului albastră-mpărăție. IOSIF, V. 72. Pe cîmpie Liniște era, Iarba cea verzie Nici se clătina. ALECSANDRI, O. 171. ◊ Expr. Paște, murgule, iarbă verde = va trebui să aștepți mult pînă ți se va împlini ceea ce dorești sau ce ți s-a promis de către cineva. Din pămînt, din iarbă verde = oricare ar fi greutățile, cu orice preț, negreșit, neapărat. Din pămînt, din iarbă verde, să te duci să-mi aduci herghelia. ISPIRESCU, L. 27. Cîtă frunză, cîtă iarbă sau cîtă frunză și iarbă sau ca frunza și ca iarba v. frunză. 2. (Mai ales la pl.) Buruieni de tot felul (uneori servind ca medicament, ca antidot sau ca otravă). A pus prin bălți și niște ierburi veninoase de care [dușmanul] cum bea, crăpa. NEGRUZZI, S. I 171. Aleargă din stîncă-n stîncă Și cată, culege ierburi. CONACHI, P. 86. ◊ Iarbă rea = buruiană otrăvitoare; fig. om rău, dăunător societății. Foaie verde iarbă rea, Iacă văz o porumbea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 172. ◊ Expr. A căuta (pe cineva) ca iarba de leac sau a umbla (după cineva) ca după iarba de leac v. leac. 3. (Uneori determinat prin «de pușcă») Praf de pușcă. Atunci, cîteva luni d-a rîndul, nu mai auzi nici prin holde, nici prin crînguri, pocnetul ierbei de pușcă și șuierătura alicelor. ODOBESCU, S. III 37. Punea iarbă cu mîna Și gloanțe cu chivăra. ȘEZ. II 77. 4. Compuse: iarbă-de-mare (sau iarba-mării) = plantă erbacee acvatică, cu flori verzi, care crește pe fundul mării, formînd adesea întinse pajiști submarine; se folosește în tapițerie (Zostera marina); iarba-broaștei = mică plantă acvatică cu flori albe (Hydrocharis morsus- ranae); iarba-fiarelor sau (mai rar) iarba-fierului = plantă erbacee veninoasă, cu flori albe-gălbui (Cynanchum vincetoxicum); (în basme) iarbă cu puterea miraculoasă de a deschide orice ușă, lacăt, încuietoare etc.; p. ext. putere supranaturală, prin care se poate ajunge la un rezultat greu de obținut. Cei ce au avut interesul să le tăinuiască aveau și iarba-fiarelor care descuia lacătele. PAS, Z. III 256. Manlache are iarba-fiarelor și nu-l atinge glonțul. POPA, V. 187. Dacă ai avea iarba-fierului, ai putea să sfărmi broaștele. ALECSANDRI, T. I 447; iarbă-creață = mentă, izmă-creață; iarbă-deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri, frunze înguste și flori verzi, care crește prin păduri, în locuri umbroase și umede (Poa nemoralis). Frunză verde iarbă-deasă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 10; iarbă-grasă = mică plantă erbacee, bogată în sevă, cu tulpina ramificată și flori galbene (Portulaca oleracea). Foaie verde, iarbă-grasă. ȘEZ. I 103; iarbă-mare = plantă erbacee cu tulpina păroasă și ramificată, cu frunze mari și flori galbene (Inula helenium). Un miros de iarbă-mare, sita-zinelor și alte ierburi uscate îți gîdilea nasul. CONTEMPORANUL, VI 291; iarba-șerpilor = broscariță (2). – Pl. și: ierbi (COȘBUC, P. II 281).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RE2 s. m. invar. Treapta a doua din gama majoră tip; sunetul și nota corespunzătoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RE s.m. invar. (Muz.) 1. A doua treaptă a gamei majore tip; sunetul și nota corespunzătoare. 2. A treia coardă a unei viori. [< fr. ré, it. re].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DE2- elem. des-.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DEZ- elem. des-.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RE2 s. m. inv. (muz.) 1. a doua treaptă a gamei diatonice; sunetul și nota corespunzătoare. 2. a treia coardă a unei viori. (< it. re)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DIS-DE-DIMINEAȚĂ adv. Foarte de dimineață; în zorii zilei. /dis- + de + dimineață
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RE m. invar. 1) Notă muzicală reprezentând treapta a doua din gama majoră tip. 2) Sunet corespunzător acestei note. /<fr. ré, it. re
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dis adv. numai în expresiunea dis-de-dimineață, foarte de vreme. [Vechiu-rom. dâns-de-diminață (încă la Bălcescu): v. dâns].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
disdedimineață adv. V. dis.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
des-de-dimineață V. dins.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
dez- prefix privativ ca și des, dar uzitat înainte de b, d, l, m, n, r și v: dez-bin, dez-doĭesc, dez-leg, dez-morțesc, dez-nod, dez-robesc, dez-văț. În cuv. moderne ca dezaprob, dezinfectez, care încep cu vocală, poate fi considerat ca venind d. fr. dés-. V. dis-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
dez-de-dimineáță V. dins.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
des adj. m., pl. deși; f. deasă, pl. dese
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
des adj. m., pl. deși; f. deasă, pl. dese
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
des adj. m., pl. deși; f. sg. deasă, pl. dese
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!dis-de-dimineață (dimineața foarte devreme) loc. adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
iarbă-deasă (plantă) s. f., g.-d. art. ierbii-dese
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
re s. m., pl. re
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
dis-de-dimineață adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*iarbă deasă s. f. + adj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
iarbă-deasă (plantă) s. f., g.-d. art. ierbii-dese
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
!re s. m., pl. re
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dis-de-dimineață adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iarbă-deasă s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
re s. m. invar.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dis-de-dimineață
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
des-de-dimineață.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DES adj., adv. 1. adj. v. compact. 2. adj. v. apropiat. 3. adj. bătut. (Țesătură ~.) 4. adj. v. bogat. 5. adj. v. adânc. 6. adj. frecvent, repetat. (Vizite ~.) 7. adv. v. adesea. 8. adj., adv. grăbit, iute, rapid. (Respirație ~; respiră ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DES adj., adv. 1. adj. compact, strîns. (Mergeau în rînduri ~.) 2. adj. apropiat. (Plasă cu ochiuri ~.) 3. adj. bătut. (Țesătură ~.) 4. adj. bogat, îmbelșugat, învolt. (Cu părul ~.) 5. adj. adînc, compact, dens, greu, gros. (Ceață ~.) 6. adj. frecvent, repetat. (Vizite ~.) 7. adv. adesea, adeseori, deseori, frecvent. (Mergea ~ pe la el.) 8. adj., adv. grăbit, iute, rapid. (Respirație ~; respiră ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Des ≠ rar
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
des (deasă), adj. – 1. Dens, strîns, compact. – 2. (Adv.) Adesea, frecvent. – Mr. ndes, megl. des. Lat. densus (Pușcariu 504; Candrea-Dens., 485; REW 2558; Tiktin; Candrea; Scriban); cf., it., sp., port. (denso), fr. (dense). Cele două sensuri ale cuvîntului rom. apar și în lat. spissus › it. spesso, fr. épais. Este dublet al lui dens, der. densitate, s. f. Der. ades (var. adesea), adv. (frecvent; de multe ori); (a)dese(a)ori, adv. (frecvent, de multe ori); desime, s. f. (densitate; concentrație); desiș, s. n. (înv., densitate; pădure foarte deasă); deset, s. n. (concentrație), cuvînt ce pare inventat de Coșbuc. Cf. îndesa.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
des- – Pref. care intră în compunerea a numeroase cuvinte de orice proveniență (lat. desface; sl. despăgubi; fr. descentraliza; etc.) pentru a indica o acțiune contrarie celei indicate de cuvîntul primitiv. Lat. dĭs-, cf. it. dis-, fr. dés-, sp. des-. Pref. verbal, încă activ. Nu se menționează în continuare decît cuvintele la care este de presupus că respectiva compunere cu dis- este anterioară rom.; în celelalte cazuri, cf. cuvîntul de bază. Modern se scrie dez- înainte de b, d, l, m, n, r, v. Utilitatea acestei inovații pare discutabilă, iar diferența de pronunțare a pref., de ex., în descompunere și în desbate, este de nesesizat pentru majoritatea vorbitorilor rom. Este evident, pe de altă parte, că timbrul Z nu este propriu cons. în discuție, ci introdus de cea următoare, și că grafii ca dezlipi sau dezvoltat nu sînt transcrieri mai fidele decît deslipi sau desvoltat.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
des, re* bemol*, în terminologia muzicală germană.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
dis, re diez*, în terminologia muzicală germană.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
re, în solmizația* medievală este a doua silabă a hexacordului* (în sensul lui d*, g* sau a*); în limbile romanice, corespunde lui d din limbile germanice și este treapta* a doua a gamei* diatonice* ce începe cu do*.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
DES adj.; cf. și sl. деcъ „invenție” (Mikl), pren. srb. cr. Desa și Desislav. 1. Desa s. 2. Desea b. (Ard); Desescul mar. (Drăg); Dăsești (ib.). 3. Desilă (Arh), cf. srb. Desilo (Rad vol. 82 p. 115).
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Re v. Ra.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
JOSQUIN DES PRES [ʒoskẽ de pre] (c. 1440-1521), compozitor francez. Maestru al contrapunctului, al polifoniei și al stilului coral „a capella” prerenascentist. Creația sa cuprinde mise, motete („Ave Maria”, „Stabat mater”), imnuri, psalmi, numeroase lucrări profane.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES [revü dez etüd süd-est öropeén], revistă editată de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Apare la București, de patru ori pe an, începând cu 1963. Este succesoarea publicației „Revue Historique du Sud-Est Europeén”.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A48) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M999) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural |
| — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M999) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural |
| — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
des, deasăadjectiv
- 1. (Despre colectivități sau corpuri compuse din unități identice) Cu elementele, cu părțile componente apropiate, cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți. DEX '09 DEX '98 DLRLCantonime: rar
- Drumul se întindea neted, scoborînd prin mijlocul pădurii care începea să se arate mai deasă, mai bătrînă. GÎRLEANU, L. 29. DLRLC
- De la gîrlă-n pîlcuri dese Zgomotoși copiii vin. COȘBUC, P. I 47. DLRLC
- În mijlocul unui codru înalt și des ca peria era tăinuit un castel vechi. VLAHUȚĂ, O. A. 215. DLRLC
- Cînepă frumoasă și deasă cum îi peria. CREANGĂ, A. 49. DLRLC
- Idol, tu! răpire minții! cu ochi mari și părul des! EMINESCU, O. I 80. DLRLC
- 1.1. (Despre țesături) Țesut strâns. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: bătut
- O pînză deasă de ploaie se așterne... peste Țara Bîrsei. BOGZA, C. O. 206. DLRLC
-
-
- 2. (Despre părțile componente ale unei colectivități sau ale unei unități) Așezat unul lângă altul sau foarte aproape unul de altul. DEX '09 DLRLCsinonime: strâns
- Din ferestrele cu zăbrele dese... coconii și argățimea împușcară în tătari. GALACTION, O. I 53. DLRLC
- Sub bolți încenușate, păiajenul își țese Dantela lui subțire din fire lungi și dese. MACEDONSKI, O. I 23. DLRLC
-
-
- Căzu o ceață deasă și cenușie, întunecînd cîmpia și vederea. PREDA, Î. 35. DLRLC
- Era o ploaie cu totul alta decît în valea Siretului. Cenușie, măruntă și deasă. SADOVEANU, Z. C. 189. DLRLC
- Un foc... făcea ca întunecimea de primprejur să pară mai deasă. MACEDONSKI, O. III 11. DLRLC
- Din umbra deasă ce doarme-ntre canaluri... O tainică-armonie plutește peste valuri. ALECSANDRI, P. I 155. DLRLC
-
- 4. (Despre întâmplări, fenomene sau acțiuni) Care se repetă de (mai) multe ori la intervale mici de timp, urmând mereu unul după altul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Erau necesare mai dese destinderi de nervi. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 50. DLRLC
- Se auziră ropote dese, ca o fugă cadențată. SAHIA, N. 37. DLRLC
- Chiar dacă deasa citire a cărții tale ar aprinde în mine un asemenea dor semeț, nevoia ar cere ca să-l potolesc îndată. ODOBESCU, S. III 13. DLRLC
- Începu rar și cu dese pauze. NEGRUZZI, S. I 8. DLRLC
- Și firul tău se rupe des, Căci gînduri te frămîntă. COȘBUC, P. I 192. DLRLC
- La geamul tău ce strălucea Privii atît de des. EMINESCU, O. I 191. DLRLC
- Cele cîteva zeci de lopeți fulgerau des în lumina lunii. CAMILAR, N. I 382. DLRLC
- Să nu-mi dai prea des călcîie. CARAGIALE, O. III 57. DLRLC
- Tare, bade, ne iubim, Dar prea rar ne întîlnim. Și zău, des ne-am întilni Dușmanele de n-ar fi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 68. DLRLC
- 4.1. Despre mișcări care se repetă: grăbit, iute, repede, repede. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Respirația grea, trezită, acră, caldă și deasă a mulțimii, dospită în fumul de țigări... dau salonului o asemuire de cafenea. DELAVRANCEA, S. 131. DLRLC
- Merseră cu un pas des. NEGRUZZI, S. I 120. DLRLC
- Am stat la roata morii, Și roata umblă des, Și roata morii cîntă Cuvinte cu-nțeles. COȘBUC, P. I 60. DLRLC
-
-
etimologie:
- densus DEX '09 DEX '98
deselement de compunere, prefix
- 1. Element de compunere cu sens privativ, care servește la formarea unor substantive, a unor adjective și a unor verbe. DEX '98 DLRLC
- diferențiere Element de compunere cu semnificația „desfacere”, „negație”, „intrare, pătrundere”. MDN '00
- comentariu Înaintea vocalelor și consoanelor sonore se folosește forma dez-. DEX '98 DLRLC
etimologie:
- des- DEX '98 MDN '00
- dis- DEX '98
dis-de-dimineațăadverb
- 1. Foarte de dimineață; în zorii zilei. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Apoi, hai des-de-dimineață acasă, că am lucru cu caii. RETEGANUL, P. III 28. DLRLC
- Să ne odihnim puțin... și mîine dis-de-dimineață să fim gata. ISPIRESCU, L. 6. DLRLC
- Încaltea ți-am curățit și eu casa de draci și vi-i aduc poclon des-de-dimineață. CREANGĂ, P. 305. DLRLC
-
etimologie:
- Dis- + de + dimineață DEX '09 DEX '98 NODEX
dis-de-diminecioarăadverb
- 1. Dis-de-dimineață. DLRLCsinonime: dis-de-dimineață
- Eu des-de-diminicioară o luam de-a lungul pîrîului, după mlădițe de răchită. PĂUN-PINCIO, V. 104. DLRLC
-
iarbă-deasăsubstantiv feminin
- 1. Plantă erbacee cu tulpini subțiri, cu frunze înguste și flori verzi, dispuse în panicule (Poa nemoralis). DEX '09 DLRLC
- Frunză verde iarbă-deasă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 10. DLRLC
-
re, resubstantiv masculin invariabil
- 1. Una dintre cele șapte sunete muzicale ale gamei; nota corespunzătoare acestui sunet. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 2. A treia coardă a unei viori. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- ré DEX '09 DEX '98 DN
- re DEX '09