13 definiții pentru deruta, derutare   conjugări / declinări

DERUTÁRE, derutări, s. f. Acțiunea de a deruta și rezultatul ei. – V. deruta.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DERUTÁRE s.f. Acțiunea de a deruta și rezultatul ei. [< deruta].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DERUTÁRE s. v. dezorientare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

derutáre s. f., g.-d. art. derutării; pl. derutări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DERUTÁ, derutez, vb. I. Tranz. A face pe cineva să se încurce, să se zăpăcească, astfel încât să nu mai știe ce să facă sau încotro să o apuce; a dezorienta, a zăpăci. – Din fr. dérouter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A DERUTÁ ~éz tranz. A face să-și piardă siguranța în modul de a acționa; a aduce în stare de zăpăceală; a zăpăci; a dezorienta. /<fr. dérouter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DERUTÁ vb. I. tr. A zăpăci, a încurca; a dezorienta; a înșela. [< fr. dérouter].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DERUTÁ vb. tr. a zăpăci, a încurca; a dezorienta, a descumpăni; a înșela. (< fr. dérouter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DERUTÁ vb. v. dezorienta.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A deruta ≠ a îndrepta, a orienta
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

derutá (derutéz, derutát), vb. – A rătăci, a încurca, zăpăci. Fr. dérouter.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

derutá vb., ind. prez. 1 sg. derutéz, 3 sg. și pl. deruteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

derutéz v. intr. (fr. dé-router, d. route, drum, d. lat. rupta [via], cale ruptă [derivată] din alta). Fac pe cineva să-șĭ peardă drumu, dezorientez. Fig. Încurc, dezorientez, zăpăcesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink