opțiuni
  • info

2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

depozitat1 sn [At: MDA ms / E: depozitarisi] (Înv) Înmagazinare.

depozitat2, ~ă a [At: HAMANGIU, C. C. 402 / Pl: ~ați, ~e / E: depozita] 1 Așezat în depozit Si: depozitarisit1. 2 Depus la loc sigur.

DEPOZITA, depozitez, vb. I. 1. Tranz. A pune ceva în depozit (1). 2. Tranz. A pune ceva la loc sigur; a lăsa, a încredința cuiva un lucru spre păstrare. 3. Refl. A se depune, a se sedimenta. – Din depozit.

DEPOZITA, depozitez, vb. I. 1. Tranz. A pune ceva în depozit (1). 2. Tranz. A pune ceva la loc sigur; a lăsa, a încredința cuiva un lucru spre păstrare. 3. Refl. A se depune, a se sedimenta. – Din depozit.

depozita [At: STAMATI, D. / Pzi: ~tez / E: depozit] 1 vt A pune ceva în depozit (4) Si: a depozi, a depozitarisi. 2 vt A pune ceva la loc sigur. 3 vt A încredința cuiva un lucru spre păstrare. 4 vr A se sedimenta.

DEPOZITA, depozitez, vb. I. Tranz. 1. A pune (ceva) în depozit. Am dat de un conglomerat păcătos. Trebuie să-l depozităm pentru baraj. JIANU, C. 132. Se întoarse... din ușă, alegînd de pe poliță un pachet de tutun rusesc, din rezerva depozitată înadins pentru soldați. C. PETRESCU, Î. II 3. 2. A pune (ceva) la loc sigur, a încredința (un lucru) spre păstrare. Depozitează în casa celui mai cinstit dintre cinstiți – casierul băncii – un sac cu monede de aur. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 378, 3/1.

DEPOZITA vb. I. 1. tr. A pune (ceva) în depozit. 2. tr. A depune, a încredința (un lucru) pentru a fi păstrat. 3. tr., refl. (Rar) A (se) depune, a (se) sedimenta. [< it. depositare].

DEPOZITA vb. I. tr. 1. a pune (ceva) în depozit. 2. a depune, a încredința (un lucru) pentru a fi păstrat. II. refl. a se sedimenta. (< it. depositare)

A DEPOZITA ~ez tranz. 1) (materiale, produse, mărfuri etc.) A pune în depozit; a înmagazina. 2) (lucruri) A pune la păstrare. /Din depozit

A SE DEPOZITA pers. 3 se ~ează intranz. (despre substanțe solide) A forma un depozit; a se separa dintr-o soluție, așezându-se la fund; a se depune; a se sedimenta; a se precipita. /Din depozit

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

depozita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. depozitez, 3 depozitează; conj. prez. 1 sg. să depozitez, 3 să depoziteze corectat(ă)

depozita (a ~) vb., ind. prez. 3 depozitează

depozita vb., ind. prez. 1 sg. depozitez, 3 sg. și pl. depozitează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEPOZITA vb. 1. a înmagazina, a stoca, (înv.) a strânge. (~ marfa în magazie.) 2. v. sedimenta.

DEPOZITA vb. 1. a înmagazina, a stoca, (înv.) a strînge. (~ marfa în magazie.) 2. (GEOL.) a se depune, a se sedimenta. (Calcarul s-a ~.)

Intrare: depozitat
depozitat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • depozitat
  • depozitatul
  • depozitatu‑
  • depozitată
  • depozitata
plural
  • depozitați
  • depozitații
  • depozitate
  • depozitatele
genitiv-dativ singular
  • depozitat
  • depozitatului
  • depozitate
  • depozitatei
plural
  • depozitați
  • depozitaților
  • depozitate
  • depozitatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: depozita
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • depozita
  • depozitare
  • depozitat
  • depozitatu‑
  • depozitând
  • depozitându‑
 singular plural
  • depozitează
  • depozitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • depozitez
 (să)
  • depozitez
  • depozitam
  • depozitai
  • depozitasem
a II-a (tu)
  • depozitezi
 (să)
  • depozitezi
  • depozitai
  • depozitași
  • depozitaseși
a III-a (el, ea)
  • depozitează
 (să)
  • depoziteze
  • depozita
  • depozită
  • depozitase
plural I (noi)
  • depozităm
 (să)
  • depozităm
  • depozitam
  • depozitarăm
  • depozitaserăm
  • depozitasem
a II-a (voi)
  • depozitați
 (să)
  • depozitați
  • depozitați
  • depozitarăți
  • depozitaserăți
  • depozitaseți
a III-a (ei, ele)
  • depozitează
 (să)
  • depoziteze
  • depozitau
  • depozitară
  • depozitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

depozita, depozitezverb

  • 1. tranzitiv A pune ceva în depozit. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: stoca strânge înmagazina
    • format_quote Am dat de un conglomerat păcătos. Trebuie să-l depozităm pentru baraj. JIANU, C. 132. DLRLC
    • format_quote Se întoarse... din ușă, alegînd de pe poliță un pachet de tutun rusesc, din rezerva depozitată înadins pentru soldați. C. PETRESCU, Î. II 3. DLRLC
  • 2. tranzitiv A pune ceva la loc sigur; a lăsa, a încredința cuiva un lucru spre păstrare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Depozitează în casa celui mai cinstit dintre cinstiți – casierul băncii – un sac cu monede de aur. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 378, 3/1. DLRLC
  • 3. reflexiv A se depune, a se sedimenta. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: depune precipita sedimenta
etimologie:
  • depozit DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.