DEPONTÁRE s.f. Acțiunea de a deponta. [< deponta].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

depontáre s. f., pl. depontări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEPONTÁ, depontéz, vb. I. Tranz. A demonta un pod militar. – Din fr. dépointer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEPONTÁ vb. I. tr. (Mil.) A demonta un pod militar. [< fr. dépointer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEPONTÁ vb. tr. a demonta un pod militar. (< fr. dépointer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

depontá vb., ind. prez. 3 sg. deponteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink