DEPOLITIZÁRE, depolitizări, s. f. Acțiunea de a depolitiza și rezultatul ei. – V. depolitiza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEPOLITIZÁRE s.f. Acțiunea de a depolitiza. ♦ Concepție în sociologia contemporană, potrivit căreia, în stadiul actual de dezvoltare a societății capitaliste, sub influența revoluției științifice și tehnice, instituțiile și organizațiile sociale și-ar pierde caracterul de clasă, conținutul politic. [< depolitiza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

depolitizáre s. f., pl. depolitizări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEPOLITIZÁ, depolitizéz, vb. I. Tranz. A face să-și piardă caracterul politic. – Din fr. dépolitiser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A DEPOLITIZÁ ~éz tranz. A face să se depolitizeze. /de + a politiza
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE DEPOLITIZÁ mă ~éz intranz. A pierde caracterul politic. /de + a politiza
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEPOLITIZÁ vb. I. tr. A face să-și piardă caracterul politic. [< fr. dépolitiser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEPOLITIZÁ vb. tr. a face să-și piardă caracterul politic. (< fr. dépolitiser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

depolitizá vb., ind. prez. 1 sg. depolitizéz, 3 sg. și pl. depolitizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink