2 intrări
11 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEPOLARIZA, depolarizez, vb. I. Tranz. 1. A împiedica sau a face să dispară polarizarea chimică a electrozilor. 2. A face să dispară polarizarea unui fascicul de lumină. – Din fr. dépolariser.
DEPOLARIZA, depolarizez, vb. I. Tranz. 1. A împiedica sau a face să dispară polarizarea chimică a electrozilor. 2. A face să dispară polarizarea unui fascicul de lumină. – Din fr. dépolariser.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
depolariza vt [At: DEX / Pzi: ~zez / E: fr dépolariser] 1 A împiedica sau a face să dispară polarizarea chimică a electrozilor. 2 A face să dispară polarizarea unui fascicul de lumină.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPOLARIZA, depolarizez, vb. I. Tranz. (Fiz.) 1. A împiedica sau a face să dispară (prin procedee chimice sau mecanice) polarizarea chimică a electrozilor. 2. A face să dispară polarizarea unui fascicul de lumină, transformîndu-l în lumină naturală.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPOLARIZA vb. I. tr. 1. A împiedica polarizarea electrozilor. 2. A transforma un fascicul de lumină în lumină naturală, făcînd să dispară starea lui de polarizare. [Cf. fr. dépolariser].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPOLARIZA vb. tr. 1. a micșora gradul de polarizare a luminii (sau a altei radiații electromagnetice). 2. a împiedica inducția și polarizația electrică a unui corp. ◊ a frâna sau a micșora polarizarea electrozilor. (< fr. dépolariser)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DEPOLARIZA ~ez tranz. A face să se depolarizeze. /<fr. dépolariser
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE DEPOLARIZA se ~ează intranz. (despre electrozi, fascicule de lumină) A pierde capacitatea de polarizare. /<fr. dépolariser
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
depolariza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. depolarizez, 3 depolarizează; conj. prez. 1 sg. să depolarizez, 3 să depolarizeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
depolariza (a ~) vb., ind. prez. 3 depolarizează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
depolariza vb., ind. prez. 1 sg. depolarizez, 3 sg. și pl. depolarizează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
A depolariza ≠ a polariza
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
depolariza, depolarizezverb
- 1. A împiedica inducția și polarizația electrică a unui corp. MDN '00antonime: polariza
- 1.1. A împiedica sau a face să dispară polarizarea chimică a electrozilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
- 2. A face să dispară polarizarea unui fascicul de lumină. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- dépolariser DEX '09 DEX '98 DN