opțiuni
  • info

2 intrări

23 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEPERSONALIZARE, depersonalizări, s. f. Acțiunea de a depersonaliza și rezultatul ei. ♦ Simptom caracterizat prin dispariția conștiinței propriei persoane, care apare mai ales în unele boli psihice. [Var.: despersonalizare s. f.] – V. depersonaliza.

DEPERSONALIZARE, depersonalizări, s. f. Acțiunea de a depersonaliza și rezultatul ei. ♦ Simptom caracterizat prin dispariția conștiinței propriei persoane, care apare mai ales în unele boli psihice. [Var.: despersonalizare s. f.] – V. depersonaliza.

depersonalizare sf [At: VLAHUȚĂ, S. A. II, 406 / V: desp~ / Pl: ~zări / E: depersonaliza] 1 Determinare a pierderii personalității Si: depersonalizat1 (1). 2 (Med) Simptom caracterizat prin dispariția conștiinței propriei persoane, care apare mai ales în unele boli psihice Si: depersonalizat1 (2).

DEPERSONALIZARE s.f. Acțiunea de a (se) depersonaliza și rezultatul ei. ♦ (Med.) Tulburare mintală în care bolnavul nu-și mai recunoaște propria-i persoană. [Var. despersonalizare s.f. / < depersonaliza].

DEPERSONALIZARE s. f. acțiunea de a depersonaliza. ◊ simptom caracterizat prin dispariția conștiinței propriei persoane, a propriului eu. (< depersonaliza)

DEPERSONALIZA, depersonalizez, vb. I. Tranz. A face să-și piardă personalitatea. [Var.: despersonaliza vb. I] – Din fr. dépersonnaliser.

DEPERSONALIZA, depersonalizez, vb. I. Tranz. A face să-și piardă personalitatea. [Var.: despersonaliza vb. I] – Din fr. dépersonnaliser.

DESPERSONALIZA vb. I v. depersonaliza.

DESPERSONALIZA vb. I v. depersonaliza.

DESPERSONALIZARE s. f. v. depersonalizare.

DESPERSONALIZARE s. f. v. depersonalizare.

depersonaliza vt [At: LOVINESCU, C. VII, 35 / V: desp~ / Pzi: ~zez / E: fr dépersonnaliser] A face să-și piardă personalitatea.

despersonaliza v vz depersonaliza

despersonalizare sf vz depersonalizare

dispersonalizare sf vz depersonalizare

DEPERSONALIZA vb. I. tr., refl. A face să-și piardă personalitatea. [Var. despersonaliza vb. I. / < fr. dépersonnaliser].

DESPERSONALIZA vb. I. v. depersonaliza.

DESPERSONALIZARE s.f. v. depersonalizare.

DEPERSONALIZA vb. tr. a face să-și piardă personalitatea. (< fr. dépersonnaliser)

A SE DEPERSONALIZA mă ~ez intranz. A pierde personalitatea; a deveni impersonal. /<fr. dépersonnaliser

A DEPERSONALIZA ~ez tranz. A face să se depersonalizeze. /<fr. dépersonnaliser

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

depersonalizare s. f., g.-d. art. depersonalizării; pl. depersonalizări

depersonalizare s. f., g.-d. art. depersonalizării; pl. depersonalizări

depersonalizare s. f., g.-d. art. depersonalizării; pl. depersonalizări

depersonaliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. depersonalizez, 3 depersonalizează; conj. prez. 1 sg. să depersonalizez, 3 să depersonalizeze

depersonaliza (a ~) vb., ind. prez. 3 depersonalizează

depersonaliza vb., ind. prez. 1 sg. depersonalizez, 3 sg. și pl. depersonalizează

Intrare: depersonalizare
depersonalizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • depersonalizare
  • depersonalizarea
plural
  • depersonalizări
  • depersonalizările
genitiv-dativ singular
  • depersonalizări
  • depersonalizării
plural
  • depersonalizări
  • depersonalizărilor
vocativ singular —
plural —
despersonalizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • despersonalizare
  • despersonalizarea
plural
  • despersonalizări
  • despersonalizările
genitiv-dativ singular
  • despersonalizări
  • despersonalizării
plural
  • despersonalizări
  • despersonalizărilor
vocativ singular —
plural —
dispersonalizare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: depersonaliza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • depersonaliza
  • depersonalizare
  • depersonalizat
  • depersonalizatu‑
  • depersonalizând
  • depersonalizându‑
 singular plural
  • depersonalizează
  • depersonalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • depersonalizez
 (să)
  • depersonalizez
  • depersonalizam
  • depersonalizai
  • depersonalizasem
a II-a (tu)
  • depersonalizezi
 (să)
  • depersonalizezi
  • depersonalizai
  • depersonalizași
  • depersonalizaseși
a III-a (el, ea)
  • depersonalizează
 (să)
  • depersonalizeze
  • depersonaliza
  • depersonaliză
  • depersonalizase
plural I (noi)
  • depersonalizăm
 (să)
  • depersonalizăm
  • depersonalizam
  • depersonalizarăm
  • depersonalizaserăm
  • depersonalizasem
a II-a (voi)
  • depersonalizați
 (să)
  • depersonalizați
  • depersonalizați
  • depersonalizarăți
  • depersonalizaserăți
  • depersonalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • depersonalizează
 (să)
  • depersonalizeze
  • depersonalizau
  • depersonalizară
  • depersonalizaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • despersonaliza
  • despersonalizare
  • despersonalizat
  • despersonalizatu‑
  • despersonalizând
  • despersonalizându‑
 singular plural
  • despersonalizează
  • despersonalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • despersonalizez
 (să)
  • despersonalizez
  • despersonalizam
  • despersonalizai
  • despersonalizasem
a II-a (tu)
  • despersonalizezi
 (să)
  • despersonalizezi
  • despersonalizai
  • despersonalizași
  • despersonalizaseși
a III-a (el, ea)
  • despersonalizează
 (să)
  • despersonalizeze
  • despersonaliza
  • despersonaliză
  • despersonalizase
plural I (noi)
  • despersonalizăm
 (să)
  • despersonalizăm
  • despersonalizam
  • despersonalizarăm
  • despersonalizaserăm
  • despersonalizasem
a II-a (voi)
  • despersonalizați
 (să)
  • despersonalizați
  • despersonalizați
  • despersonalizarăți
  • despersonalizaserăți
  • despersonalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • despersonalizează
 (să)
  • despersonalizeze
  • despersonalizau
  • despersonalizară
  • despersonalizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

depersonalizare, depersonalizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a depersonaliza și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Simptom caracterizat prin dispariția conștiinței propriei persoane, care apare mai ales în unele boli psihice. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi depersonaliza DEX '09 DEX '98 DN

depersonaliza, depersonalizezverb

  • 1. A face să-și piardă personalitatea. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.