DEONTOLOGÍE s. f. Doctrină privitoare la normele de conduită și la obligațiile etice ale unei profesiuni (mai ales a celei medicale). [Pr.: de-on-] – Din fr. déontologie.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de itudosa | Greșeală de tipar | Permalink

DEONTOLOGÍE f. 1) Compartiment al eticii care se ocupă cu studiul normelor și obligațiilor specifice unei activități profesionale. 2) Ansamblu al normelor de conduită și de obligațiuni pe care trebuie să le respecte un medic. [Art. deontologia; G.-D. deontologiei; Sil. -gi-e] /<fr. déontologie
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

DEONTOLOGÍE s. f. 1. parte a eticii care studiază normele și obligațiile specifice unei anumite profesiuni. ♦ ~ medicală = totalitatea regulilor și uzanțelor care reglementează relațiile dintre medici sau dintre aceștia și bolnavi. 2. teorie despre datorie, despre obligațiile morale. (< fr. déontologie)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink

DEONTOLOGÍE s.f. 1. Parte a eticii care studiază normele și obligațiile specifice unei activități profesionale. ◊ Deontologie medicală = totalitatea regulilor și uzanțelor care reglementează relațiile dintre medici sau dintre aceștia și bolnavii lor; etică medicală. 2. Teorie despre datorie, despre originea, caracterul și normele obligației morale în general. [Gen. -iei. / < fr. déontologie, cf. gr. deon – ceea ce trebuie făcut, logos – studiu].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink

DEONTOLOGÍE s. etică profesională.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

deontologíe s. f. (sil. de-on-), art. deontología, g.-d. deontologíi, art. deontologíei
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink