3 definiții pentru deologie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEOLOGIE s. f. parte a mitologiei care se ocupă cu studiul divinităților. (< deo- + -logie)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
deologie s. f. (sil. de-o-), g.-d. art. deologiei, pl. deologii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
DEO- „divinitate, zeitate”. ◊ L. deus „zeu, zeitate” > fr. déo-, germ. id., it. id. > rom. deo-. □ ~logie (v. -logie1), s. f., parte a mitologiei care se ocupă cu studiul divinităților.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: deologie
- silabație: de-o-
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
deologiesubstantiv feminin
- 1. Parte a mitologiei care se ocupă cu studiul divinităților. MDN '00
etimologie:
- deo- + -logie MDN '00