11 definiții pentru denunțătoare
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DENUNȚĂTOR, -OARE, denunțători, -oare, s. m. și f. Persoană care denunță. – Denunța + suf. -ător (după fr. dénonciateur).
DENUNȚĂTOR, -OARE, denunțători, -oare, s. m. și f. Persoană care denunță. – Denunța + suf. -ător (după fr. dénonciateur).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
denunțător, ~oare smf, a [At: GHICA, S., ap. CADE / V: (înv) ~nciator, ~țiator / Pl: ~i, ~oare / E: denunța + -ător] 1-4 (Persoană) care denunță (1-2) Si: (îvr) denunțant (1-4). 5-8 Denunțant (5-8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENUNȚĂTOR, -OARE, denunțători, -oare, s. m. și f. Persoană care denunță; pîrîtor, delator.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENUNȚĂTOR, -OARE s.m. și f. Persoană care denunță. V. delator. [< denunța + -tor, după fr. dénonciateur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENUNȚĂTOR, -OARE s. m. f. cel care face un denunț; delator. (după fr. dénonciateur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DENUNȚĂTOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care denunță; pârâtor; delator. / a denunța + suf. ~ător
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
denunțătoare s. f., g.-d. art. denunțătoarei; pl. denunțătoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
denunțătoare s. f., g.-d. art. denunțătoarei; pl. denunțătoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
denunțătoare s. f., g.-d. art. denunțătoarei; pl. denunțătoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DENUNȚĂTOR s. pârâtor, (livr.) delator, sicofant, (înv.) prepuitor, vadnic, (fam. fig.) turnător. (Un ~ ordinar.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DENUNȚĂTOR s. pîrîtor, (livr.) delator, sicofant, (înv.) prepuitor, vadnic, (fam. fig.) turnător. (Un ~ ordinar.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
denunțător, denunțătorisubstantiv masculin denunțătoare, denunțătoaresubstantiv feminin
etimologie:
- Denunța + sufix -ător DEX '09 DEX '98 DN
- dénonciateur DEX '09 DEX '98 DN