3 definiții pentru denticulat
Explicative DEX
DENTICULAT, -Ă adj. Cu denticule; dințat. [Cf. fr. denticulé].
DENTICULAT, -Ă adj. cu denticule. (< fr. denticulé)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
denticulat adj. m., pl. denticulați; f. sg. denticulată, pl. denticulate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: denticulat
denticulat adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
denticulat, denticulatăadjectiv
- 1. Cu denticule. DNsinonime: dințat
etimologie:
- denticulé DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.