opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DENOMINALIZARE, denominalizări, s. f. Acțiunea de a (se) denominaliza și rezultatul ei; reducere a valorii nominale a semnelor bănești. – V. denominaliza.

DENOMINALIZARE, denominalizări, s. f. Acțiunea de a (se) denominaliza și rezultatul ei; reducere a valorii nominale a semnelor bănești. – V. denominaliza.

denominalizare sf [At: DEX / Pl: ~zări / E: denominaliza] Reducere a valorii nominale a semnelor bănești.

DENOMINALIZARE s.f. (Fin.) Acțiunea de a (se) denominaliza și rezultatul ei; reducere a valorii nominale a semnelor bănești, efectuată în perioada de accentuată depreciere a acestora. [< denominaliza].

DENOMINALIZARE f. ec. Operație de reducere a valorilor nominale a semnelor bănești, efectuată în perioadele critice. /v. a se denominaliza

DENOMINALIZA, pers. 3 denominalizează, vb. I. Refl. (Despre semnele bănești) A se reduce valoarea nominală. – Pref. de- + nominaliza.

denominaliza vr [At: DEX / Pzi: 3 ~zează / E: de4 + nominaliza] (D. semnele bănești) A-și reduce valoarea nominală. corectat(ă)

DENOMINALIZA, pers. 3 denominalizează, vb. I. Refl. (Despre semnele bănești) A se reduce valoarea nominală. – De4 + nominaliza.

DENOMINALIZA vb. I. refl. (Despre semne bănești) A se reduce valoarea nominală. [< fr. dénominaliser].

DENOMINALIZA vb. refl., tr. (despre semne bănești) a(-și) reduce valoarea nominală. (< fr. dénominaliser)

A SE DENOMINALIZA pers. 3 ~eaza intranz. (despre însemne bănești) A se reduce valoarea nominală. /de + a nominaliza

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

denominalizare s. f., g.-d. art. denominalizării; pl. denominalizări

denominalizare s. f., g.-d. art. denominalizării; pl. denominalizări

denominalizare s. f., g.-d. art. denominalizării; pl. denominalizări

!denominaliza (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se denominalizează, imperf. 3 pl. se denominalizau; conj. prez. 3 să se denominalizeze; ger. denominalizându-se

denominaliza (a ~) vb., ind. prez. 3 denominalizează

denominaliza vb., ind. prez. 3 sg. denominalizează

Intrare: denominalizare
denominalizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • denominalizare
  • denominalizarea
plural
  • denominalizări
  • denominalizările
genitiv-dativ singular
  • denominalizări
  • denominalizării
plural
  • denominalizări
  • denominalizărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: denominaliza
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • denominaliza
  • denominalizare
  • denominalizat
  • denominalizatu‑
  • denominalizând
  • denominalizându‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • denominalizează
 (să)
  • denominalizeze
  • denominaliza
  • denominaliză
  • denominalizase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • denominalizează
 (să)
  • denominalizeze
  • denominalizau
  • denominalizară
  • denominalizaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

denominalizare, denominalizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) denominaliza și rezultatul ei; reducere a valorii nominale a semnelor bănești. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi denominaliza DEX '09 DEX '98 DN

denominalizaverb

  • 1. (Despre semnele bănești) A se reduce valoarea nominală. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • Prefix de- + nominaliza. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.