DENIVELÁ, denivelez, vb. I. Refl. (Despre un teren, un pavaj, un drum etc.) A-și pierde netezimea, nivelarea, prin formarea de gropi și de ridicaturi. – Din fr. déniveler.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE DENIVELÁ se ~eáză intranz. (despre șosele, pavaje, terenuri etc.) A-și pierde netezimea prin formare de gropi și de ridicături; a deveni hopuros. /<fr. déniveler
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DENIVELÁ vb. I. tr., refl. 1. (Despre terenuri) A face să-și piardă sau a-și pierde netezimea, nivelarea. 2. (Despre suprafața unei ape) A-și modifica nivelul. [< fr. déniveler].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DENIVELÁ vb. refl. 1. (despre terenuri, drumuri) a-și pierde netezimea, nivelarea. 2. (despre suprafața unei ape) a-și modifica nivelul. (< fr. déniveler)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

A se denivela ≠ a se nivela
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

denivelá vb., ind. prez. 1 sg. deniveléz, 3 sg. și pl. deniveleáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink