opțiuni
  • info

2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

denigrat2, ~ă a [At: LM / Pl: ~ați, ~e / E: denigra] (D. oameni sau, pex, d. creații, manifestări, realizări etc.) 1 Care este pus cu rea-credință într-o lumină defavorabilă. 2 Care este vorbit de rău Si: calomniat, defăimat (1), discreditat (1). ponegrit.

denigrat1 sn [At: MDA ms / E: denigra] Denigrare.

DENIGRA, denigrez, vb. I. Tranz. A ponegri, a defăima, a calomnia, a discredita. – Din fr. dénigrer, lat. denigrare.

DENIGRA, denigrez, vb. I. Tranz. A ponegri, a defăima, a calomnia, a discredita. – Din fr. dénigrer, lat. denigrare.

denegri vt vz denigra

denigra vt [At: HELIADE, O. II, 84 / V: ~negri / Pzi: ~rez / E: fr dénigrer, lat denigrare] (C.i. oameni sau, pex, calități, manifestări, realizări ale acestora) A vorbi de rău, a pune cu rea-credință într-o lumină defavorabilă Si: a calomnia, a defăima, a discredita, a ponegri.

DENIGRA, denigrez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A ponegri, a defăima, a calomnia, a discredita. Nu pot admite să fim denigrați pe nedrept. REBREANU, R. I 222. Acei care la rîndul lor ar voi să-i înlocuiască au să-i atace pentru toate cîte vor face, precum și pentru cele ce nu vor face, au să-i denigreze, să-i calomnieze. GHICA, S. 198.

DENIGRA vb. I. tr. A ponegri, a defăima. [< fr. dénigrer, it., lat. denigrare].

DENIGRA vb. tr. a ponegri, a defăima, a discredita. (< fr. dénigrer, lat. denigrare)

A DENIGRA ~ez tranz. (persoane) A vorbi de rău; a huli; a ponegri; a ponosi; a blama; a defăima; a cleveti; a calomnia; a bârfi. /<fr. dénigrer, lat. denigrare

denigrà v. a înnegri cuiva reputațiunea.

*denigréz v. tr. (lat. dénigro, -áre, d. nĭger, negru; f. dénigrer). Defaĭm, ponegresc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

denigra (a ~) (desp. -ni-gra) vb., ind. prez. 1 sg. denigrez, 3 denigrează; conj. prez. 1 sg. să denigrez, 3 să denigreze

denigra (a ~) (-ni-gra) vb., ind. prez. 3 denigrează

denigra vb. (sil. -gra), ind. prez. 1 sg. denigrez, 3 sg. și pl. denigrează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DENIGRAT adj., s. v. calomniat.

DENIGRAT adj., s. bîrfit, calomniat, defăimat, discreditat, ponegrit, (pop.) năpăstuit (fam. fig.) încondeiat. (Un om ~.)

DENIGRA vb. v. calomnia.

DENIGRA vb. a (se) bîrfi, a (se) blama, a (se) calomnia, a (se) cleveti, a (se) defăima, a (se) discredita, a (se) ponegri, (livr.) a (se) detracta, a (se) vitupera, (înv. și pop.) a (se) ocărî, (pop.) a (se) huli, a (se) năpăstui, a (se) povesti, (prin Olt.) a (se) publica, (înv.) a (se) balamuți, a (se) măscări, a (se) mozaviri, a (se) pohlibui, a (se) ponosi, a (se) ponoslui, a (se) prilesti, a (se) vrevi, (fam. fig.) a (se) încondeia, (pop. fig.) a (se) înnegri. (Îl ~ pe nedrept.)

A denigra ≠ a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a proslăvi, a slăvi

Intrare: denigrat
denigrat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • denigrat
  • denigratul
  • denigratu‑
  • denigrată
  • denigrata
plural
  • denigrați
  • denigrații
  • denigrate
  • denigratele
genitiv-dativ singular
  • denigrat
  • denigratului
  • denigrate
  • denigratei
plural
  • denigrați
  • denigraților
  • denigrate
  • denigratelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: denigra
  • silabație: de-ni-gra info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • denigra
  • denigrare
  • denigrat
  • denigratu‑
  • denigrând
  • denigrându‑
 singular plural
  • denigrează
  • denigrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • denigrez
 (să)
  • denigrez
  • denigram
  • denigrai
  • denigrasem
a II-a (tu)
  • denigrezi
 (să)
  • denigrezi
  • denigrai
  • denigrași
  • denigraseși
a III-a (el, ea)
  • denigrează
 (să)
  • denigreze
  • denigra
  • denigră
  • denigrase
plural I (noi)
  • denigrăm
 (să)
  • denigrăm
  • denigram
  • denigrarăm
  • denigraserăm
  • denigrasem
a II-a (voi)
  • denigrați
 (să)
  • denigrați
  • denigrați
  • denigrarăți
  • denigraserăți
  • denigraseți
a III-a (ei, ele)
  • denigrează
 (să)
  • denigreze
  • denigrau
  • denigrară
  • denigraseră
denegri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

denigra, denigrezverb

  • 1. Calomnia, defăima, discredita, ponegri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: calomnia defăima discredita ponegri
    • format_quote Nu pot admite să fim denigrați pe nedrept. REBREANU, R. I 222. DLRLC
    • format_quote Acei care la rîndul lor ar voi să-i înlocuiască au să-i atace pentru toate cîte vor face, precum și pentru cele ce nu vor face, au să-i denigreze, să-i calomnieze. GHICA, S. 198. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.