2 intrări
23 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (6)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DENEGARE, denegări, s. f. Acțiunea de a denega și rezultatul ei. ◊ Denegare de dreptate = refuzul nejustificat al unui organ de jurisdicție de a soluționa o pricină cu care a fost sesizat; denegație, tăgăduială. – V. denega. corectat(ă)
denegare sf [At: BARIȚIU, P. A. II, 74 / Pl: ~gări / E: denega] 1 (Înv) Negare. 2 Refuz. 3 (Jur, îs) ~ de dreptate (sau de justiție) Refuz nejustificat al unui organ de jurisdicție de a soluționa o cauză în legătură cu care a fost sesizat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENEGARE, denegări, s. f. Acțiunea de a denega și rezultatul ei. ◊ Denegare de dreptate = refuzul nejustificat al unui organ de jurisdicție de a soluționa o pricină cu care a fost sesizat; denegație, tăgăduială. – V. denega.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
DENEGARE s.f. Acțiunea de a denega și rezultatul ei; denegație, tăgăduială. ◊ (Jur.) Denegare de dreptate = refuzul nejustificat al unei instanțe judecătorești de a soluționa o pricină cu care a fost sesizată. [< denega].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENEGARE s. f. acțiunea de a denega. ♦ (jur.) ~ de dreptate = refuzul nejustificat al unei instanțe judecătorești de a soluționa o pricină cu care a fost sesizată. (< denega)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DENEGARE ~ări f. v. A DENEGA. ◊ ~ de dreptate refuz fără temei legal al unui organ jurisdicțional de a soluționa o pricină încredințată lui spre rezolvare. /v. a denega
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DENEGA, deneg, vb. I. Tranz. (Înv.) 1. A nega, a tăgădui. 2. A refuza. – Din lat., it. denegare. Cf. fr. dénier.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENEGA, deneg, vb. I. Tranz. (Înv.) 1. A nega, a tăgădui. 2. A refuza. – Din lat., it. denegare. Cf. fr. dénier.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
denega vt [At: BARIȚIU, P. A. I, 285 / Pzi: deneg / E: it, lat denegare, cf fr dénier] (Înv) 1 A nega. 2 A refuza.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENEGA, deneg, vb. I. Tranz. (Franțuzism) 1. A nega, a tăgădui. Deneagă sărăcia limbei... și deschide toate orizoanele întunecate de gramaticele a feluri de autori și de sisteme. RUSSO, S. 63. 2. (Învechit) A refuza. Aceștia caută a se furișa, spre a le denega mai lesne sprijinul cerut. ODOBESCU, S. III 536.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENEGA vb. I. tr. A nega, a tăgădui (cu tărie). [P.i. deneg. / < lat., it. denegare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENEGA vb. tr. a nega, a tăgădui; a refuza. (< lat., it. denegare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DENEGA deneg tranz. înv. 1) (fapte, fenomene, afirmații) A declara ca neadevărat; a tăgădui; a nega; a contesta; a dezminți. 2) (drepturi ale unei persoane) A pune la îndoială. /<lat., it. denegare, fr. dénier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
denegà v. a nega cu totul, a refuza: a denega dreptatea.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*denég, a -á v. tr. (lat. dé-nego, -negáre, de unde și fr. dénier). Neg, refuz: a denega să facĭ dreptate cuĭva.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*denegațiúne f. (lat. denegátio, -ónis). Acțiunea de a denega. – Și -áție, dar maĭ ales -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
denegare s. f., g.-d. art. denegării; pl. denegări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
denegare s. f., g.-d. art. denegării; pl. denegări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
denegare s. f. → negare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
denega (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. deneg, 2 sg. denegi, 3 deneagă; conj. prez. 1 sg. să deneg, 3 să denege, imper. 2 sg. afirm. deneagă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
denega (a ~) vb., ind. prez. 3 deneagă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
denega vb., ind. prez. 1 sg. deneg, 3 sg. și pl. deneagă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DENEGA vb. v. nega, refuza, respinge, tăgădui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
denega vb. v. NEGA. REFUZA. RESPINGE. TĂGĂDUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT78) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
denegare, denegărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a denega și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: denegație tăgăduială
- 1.1. Denegare de dreptate = refuzul nejustificat al unui organ de jurisdicție de a soluționa o pricină cu care a fost sesizat. DEX '09 DN
-
etimologie:
- denega DEX '09 DEX '98 DN
denega, denegverb
-
- Deneagă sărăcia limbei... și deschide toate orizoanele întunecate de gramaticele a feluri de autori și de sisteme. RUSSO, S. 63. DLRLC
-
-
- Aceștia caută a se furișa, spre a le denega mai lesne sprijinul cerut. ODOBESCU, S. III 536. DLRLC
-
etimologie:
- denegare DEX '09 DEX '98 DN
- dénier DEX '98 DEX '09