dexonline

info

2 intrări

10 definiții

Explicative DEX

denaturalizare sf [At: COSTINESCU / S și: ~isa~ / Pl: ~zări / E: denaturaliza] Pierdere a calității (dobândită pe cale de naturalizare) de cetățean al unui stat Si: (rar) denaturalizat¹, (îvr) denaturalizație.

DENATURALIZARE s.f. Acțiunea de a denaturaliza și rezultatul ei. [< denaturaliza].

denaturaliza vt [At: PROT.-POP., N. D. / V: desnăt~ / S și: (înv) ~isa / Pzi: ~zez / E: fr dénaturaliser] A face să se piardă cetățenia (dobândită pe cale de naturalizare) cuiva.

desnaturaliza v vz denaturaliza

desnaturalizare sf vz denaturalizare

desnăturaliza vt vz denaturaliza

DENATURALIZA vb. I. tr. A ridica naturalizarea (cuiva), a priva (pe cineva) de drepturile cîstigate prin naturalizare. [< fr. dénaturaliser].

DENATURALIZA vb. tr. a ridica naturalizarea (cuiva), a-l priva de drepturile câștigate prin naturalizare. (< fr. dénaturaliser)

Ortografice DOOM

denaturalizare s. f., pl. denaturalizări

denaturaliza vb., ind. prez.1 sg. denaturalizez, 3 sg. și pl. denaturalizează

Intrare: denaturalizare

denaturalizare substantiv feminin

substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	denaturalizare	denaturalizarea
nominativ-acuzativ	plural	denaturalizări	denaturalizările
genitiv-dativ	singular	denaturalizări	denaturalizării
genitiv-dativ	plural	denaturalizări	denaturalizărilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

desnaturalizare substantiv feminin

substantiv feminin (F113)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	desnaturalizare	desnaturalizarea
nominativ-acuzativ	plural	desnaturalizări	desnaturalizările
genitiv-dativ	singular	desnaturalizări	desnaturalizării
genitiv-dativ	plural	desnaturalizări	desnaturalizărilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

arată variantele

Intrare: denaturaliza

denaturaliza verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv

verb (VT201) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) denaturaliza	denaturalizare	denaturalizat denaturalizatu‑	denaturalizând denaturalizându‑	singular	plural
		(a) denaturaliza	denaturalizare	denaturalizat denaturalizatu‑	denaturalizând denaturalizându‑	denaturalizează	denaturalizați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	denaturalizez	(să) denaturalizez	denaturalizam	denaturalizai	denaturalizasem
	a II-a (tu)	denaturalizezi	(să) denaturalizezi	denaturalizai	denaturalizași	denaturalizaseși
	a III-a (el, ea)	denaturalizează	(să) denaturalizeze	denaturaliza	denaturaliză	denaturalizase
plural	I (noi)	denaturalizăm	(să) denaturalizăm	denaturalizam	denaturalizarăm	denaturalizaserăm denaturalizasem
	a II-a (voi)	denaturalizați	(să) denaturalizați	denaturalizați	denaturalizarăți	denaturalizaserăți denaturalizaseți
	a III-a (ei, ele)	denaturalizează	(să) denaturalizeze	denaturalizau	denaturalizară	denaturalizaseră

desnaturaliza verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv

verb (VT201)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) desnaturaliza	desnaturalizare	desnaturalizat desnaturalizatu‑	desnaturalizând desnaturalizându‑	singular	plural
		(a) desnaturaliza	desnaturalizare	desnaturalizat desnaturalizatu‑	desnaturalizând desnaturalizându‑	desnaturalizează	desnaturalizați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	desnaturalizez	(să) desnaturalizez	desnaturalizam	desnaturalizai	desnaturalizasem
	a II-a (tu)	desnaturalizezi	(să) desnaturalizezi	desnaturalizai	desnaturalizași	desnaturalizaseși
	a III-a (el, ea)	desnaturalizează	(să) desnaturalizeze	desnaturaliza	desnaturaliză	desnaturalizase
plural	I (noi)	desnaturalizăm	(să) desnaturalizăm	desnaturalizam	desnaturalizarăm	desnaturalizaserăm desnaturalizasem
	a II-a (voi)	desnaturalizați	(să) desnaturalizați	desnaturalizați	desnaturalizarăți	desnaturalizaserăți desnaturalizaseți
	a III-a (ei, ele)	desnaturalizează	(să) desnaturalizeze	desnaturalizau	desnaturalizară	desnaturalizaseră

desnăturaliza verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv

verb (VT201)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) desnăturaliza	desnăturalizare	desnăturalizat desnăturalizatu‑	desnăturalizând desnăturalizându‑	singular	plural
		(a) desnăturaliza	desnăturalizare	desnăturalizat desnăturalizatu‑	desnăturalizând desnăturalizându‑	desnăturalizează	desnăturalizați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	desnăturalizez	(să) desnăturalizez	desnăturalizam	desnăturalizai	desnăturalizasem
	a II-a (tu)	desnăturalizezi	(să) desnăturalizezi	desnăturalizai	desnăturalizași	desnăturalizaseși
	a III-a (el, ea)	desnăturalizează	(să) desnăturalizeze	desnăturaliza	desnăturaliză	desnăturalizase
plural	I (noi)	desnăturalizăm	(să) desnăturalizăm	desnăturalizam	desnăturalizarăm	desnăturalizaserăm desnăturalizasem
	a II-a (voi)	desnăturalizați	(să) desnăturalizați	desnăturalizați	desnăturalizarăți	desnăturalizaserăți desnăturalizaseți
	a III-a (ei, ele)	desnăturalizează	(să) desnăturalizeze	desnăturalizau	desnăturalizară	desnăturalizaseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

denaturalizare, denaturalizărisubstantiv feminin

1. Acțiunea de a denaturaliza și rezultatul ei. DN

etimologie:

denaturaliza DN

denaturaliza, denaturalizezverb

1. A ridica naturalizarea (cuiva), a priva (pe cineva) de drepturile câstigate prin naturalizare. DN

etimologie:

limba franceză dénaturaliser DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.