5 definiții pentru demonograf

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

demonograf, ~ă smf, a [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~e / E: fr démonographe] 1-2 (Îvr) (Persoană) care scrie despre demoni.

DEMONOGRAF, -Ă s.m. și f. Autor al unor studii despre demoni. [< fr. démonographe].

DEMONOGRAF, -Ă s. m. f. autor de studii despre demoni. (< fr. démonographe)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

demonograf s. m., pl. demonografi

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DEMONO- „demon, diavol”. ◊ gr. daimon „zeu, ființă supranaturală” > fr. démono-, it. id., engl. id., germ. dämono- > rom. demono-.~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de diavoli; ~graf (v. -graf), s. m. și f., autor al unor scrieri despre demoni; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care tratează despre credințele religioase referitoare la demoni; ~latrie (v. -latrie), s. f., adorație a demonilor; ~latru (v. -latru), adj., s. m. și f., (persoană) care adoră demonii; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul demonilor; ~manie (v. -manie), s. f., tulburare mintală care constă în credința de a fi stăpînit de forțe diabolice; sin. demonopatie; ~patie (v. -patie), s. f., demonomanie*.

Intrare: demonograf
demonograf substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • demonograf
  • demonograful
  • demonografu‑
plural
  • demonografi
  • demonografii
genitiv-dativ singular
  • demonograf
  • demonografului
plural
  • demonografi
  • demonografilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

demonograf, demonografisubstantiv masculin
demonogra, demonografesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.