DEMONETIZÁ, demonetizez, vb. I. 1. Tranz. A scoate, a retrage din circulație anumite monede. 2. Refl. (Despre monede) A se devaloriza. ♦ Fig. A-și pierde, a-și reduce valoarea; a se deprecia, a se banaliza. – Din fr. démonétiser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

A DEMONETIZÁ ~éz tranz. (monede) A retrage din circulație. /<fr. démonétiser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE DEMONETIZÁ mă ~éz intranz. 1) (despre semne bănești) A pierde din valoare; a se devaloriza. 2) fig. A-și reduce valoarea; a deveni trivial; a se trivializa; a se vulgariza; a se banaliza. /<fr. démonétiser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMONETIZÁ vb. I. tr. (Fin.) A scoate din circulație (o monedă). ♦ refl. (Fig.; despre monede) A se devaloriza, a se deprecia. ♦ A se discredita. [< fr. démonétiser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMONETIZÁ vb. I. tr. 1. a retrage din circulație monede, mărci și efecte poștale etc. 2. a devaloriza, a deprecia. II. refl. a se devaloriza. ◊ (fig.) a se discredita, a se banaliza. (< fr. démonétiser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMONETIZÁ vb. v. devaloriza.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

demonetizá vb., ind. prez. 1 sg. demonetizéz, 3 sg. și pl. demonetizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

demonetizéz v. tr. (d. monetă; fr. démonetiser. V. Monetizez). Despoĭ de valoarea legală, vorbind de o monetă de metal orĭ hîrtie. Fig. Depreciez.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink