DEMOLÁRE, demolări, s. f. Acțiunea de a demola și rezultatul ei; dărâmare, demolițiune. – V. demola.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEMOLÁRE s.f. Acțiunea de a demola și rezultatul ei; dărâmare, demolițiune. [< demola].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEMOLÁRE s. dărâmare. (~ a unei biserici.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Demolare ≠ construire, zidire
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
demoláre s. f., g.-d. art. demolării; pl. demolări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEMOLÁ, demolez, vb. I. Tranz. A dărâma o construcție sau un element de construcție (desfăcând piesă cu piesă). – Din fr. démolir.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A DEMOLÁ ~éz tranz. (construcții) A dărâma, desfăcând piesă cu piesă (în scopul amplasării unei construcții noi sau al realizării unei amenajări). /<fr. démolir
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEMOLÁ vb. I. tr. A desface, a dărâma (o construcție, o zidărie). ♦ A retrage o navă din exploatare și a o desface pentru valorificarea materialelor. ♦ (Fig.) A distruge; a dărâma. [Cf. fr. démolir, lat. demoliri].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEMOLÁ vb. tr. 1. a desface, a dărâma (o construcție, o zidărie). ◊ a retrage o navă din exploatare și a o desface pentru valorificarea materialelor. 2. (fig.) a distruge în întregime. (< fr. démolir, lat. demoliri)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEMOLÁ vb. a dărâma. (A ~ un bloc de locuințe.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A demola ≠ a clădi, a construi, a dura, a zidi, a edifica
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
demolá vb., ind. prez. 1 sg. demoléz, 3 sg. și pl. demoleáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
demola, demolez v. t. 1. a compromite (pe cineva); a distruge (pe cineva) din punct de vedere profesional sau social. 2. a năuci adversarul cu lovituri.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink