DEMOBILIZATÓR, -OÁRE, demobilizatori, -oare, adj. Care demobilizează (2); descurajant. – Demobiliza + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMOBILIZATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care demobilizează; în stare să demobilizeze. Acțiune ~oare. /a demobiliza + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMOBILIZATÓR, -OÁRE adj. Care demobilizează (2); descurajant. [< demobiliza + -tor].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMOBILIZATÓR, -OÁRE adj. care demobilizează (2); descurajant. (< fr. démobilisateur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMOBILIZATÓR adj. v. demoralizant, demoralizator, deprimant, descurajant, descurajator.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Demobilizator ≠ mobilizator
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

demobilizatór adj. → mobilizator
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink