DEMASCULINIZÁ, demasculinizéz, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde caracterele de bărbat. – Din fr. démasculiniser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A DEMASCULINIZÁ ~éz tranz. A face să se demasculinizeze. /des- + a masculiniza
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE DEMASCULINIZÁ mă ~éz intranz. A-și pierde calitățile de bărbat. /des- + a se masculiniza
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMASCULINIZÁ vb. I. refl. A-și pierde caracterele, aptitudinile, obiceiurile de bărbat. [< fr. démasculiniser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMASCULINIZÁ vb. tr., refl. a face să-și piardă, a-și pierde caracterele, obiceiurile de bărbat; a (se) diviriliza. (< fr. démasculiniser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

demasculinizá vb., ind. prez.1 sg. demasculinizéz, 3 sg. și pl. demasculinizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink