DEMAGÓG, demagogi, s. m. Persoană care caută să-și creeze o popularitate prin discursuri bombastice, prin promisiuni mincinoase etc. – Din fr. démagogue.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de ygrec | Greșeală de tipar | Permalink

DEMAGÓG ~gi m. Persoană care folosește demagogia; om care face demagogie. /<fr. démagogue
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

DEMAGÓG, -Ă s. m. f. 1. (în Grecia antică) conducător al unei grupări democratice. 2. cel care caută să-și creeze popularitate prin discursuri bombastice, promisiuni mincinoase etc. (< fr. démagogue)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink

DEMAGÓG, -Ă s.m. și f. Persoană care caută să-și creeze popularitate prin discursuri bombastice, promisiuni mincinoase etc. [< fr. démagogue, cf. it. demagogo, gr. demagogos < demos – popor, agogos – care conduce].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink

demagóg s. m., pl. demagógi
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

DEMAGOG barbolog, clămpău, lătrău.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink

demagógă s. f., g.-d. art. demagógei; pl. demagóge
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink