delincŭént, -ă adj. și s. (lat. delinquens, -éntis, d. delinquere, delictum, a greși, a părăsi legea. V. delict, relichie). Care a comis un delict. – Fals delicŭent saŭ -cvent.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink