delexicalizare sf [At: DEX² / Pl: ~zări / E: delexicaliza] Pierdere a conținutului semantic.

DELEXICALIZA, pers. 3 delexicalizează, vb. I. Tranz. și refl. (Lingv.) A face să piardă sau a pierde conținutul semantic. – Pref. de- + lexical + suf. -iza.

delexicaliza vtr [At: DEX² / Pzi: ~zez / E: de(s)- + lexical + -iza] 1-2 (A face să piardă sau) a pierde conținutul semantic.

DELEXICALIZA, pers. 3 delexicalizează, vb. I. Tranz. și refl. (Lingv.) A face să piardă sau a pierde conținutul semantic. – Des¹- + lexical + suf. -iza.

DELEXICALIZA vb. tr., refl. (despre părți de vorbire) a-și pierde, a face să-și piardă conținutul semantic. (de¹- + lexicaliza)

A DELEXICALIZA ~ez tranz. A face să se delexicalizeze. /de + a lexicaliza

A SE DELEXICALIZA se ~ează intranz. lingv. A-și pierde sensul lexical. /de + a se lexicaliza

delexicalizare s. f., pl. delexicalizări

delexicaliza (a ~) vb., ind. prez. 3 delexicalizează, imperf. 3 pl. delexicalizau; conj. prez. 3 să delexicalizeze

*delexicaliza (a ~) vb., ind. prez. 3 delexicalizează

delexicaliza vb., ind. prez. 3 sg. delexicalizează

DELEXICALIZARE s. f. (< delexicaliza < de + lexical + -iza): slăbire sau pierdere a unui conținut noțional și semantic de către o parte de vorbire, care-l posedă, în anumite condiții sintactice. D. în limba română se constată la instrumentele gramaticale, ca o consecință a abstractizării și gramaticalizării acestora: la articol, la prepoziții, la conjuncții, la verbele auxiliare sintactice sau copulative (mai ales la verbul a fi), la verbele auxiliare morfologice din structura timpurilor și a modurilor compuse sau a diatezei pasive, la unele categorii de adverbe de mod (de precizare, de întărire, de restricție, de exclusivitate, de proximitate și de explicare). Ea este un fenomen corelativ cu încorporarea (v. încorporare).