2 intrări

27 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DELAPIDARE, delapidări, s. f. Acțiunea de a delapida și rezultatul ei; infracțiune care constă în însușirea, folosirea sau traficarea de către un angajat, în interesul său sau al altei persoane, a unor sume de bani sau a altor bunuri aflate în gestiunea sau în administrarea sa; sustragere de bani sau de bunuri din avutul statului. – V. delapida.

DELAPIDARE, delapidări, s. f. Acțiunea de a delapida și rezultatul ei; infracțiune care constă în însușirea, folosirea sau traficarea de către un angajat, în interesul său sau al altei persoane, a unor sume de bani sau a altor bunuri aflate în gestiunea sau în administrarea sa; sustragere de bani sau de bunuri din avutul statului. – V. delapida.

delapidare sf [At: PONTBRIANT, D. / V: dil~ / Pl: ~dări / E: delapida] 1 Sustragere de bani sau de bunuri din avutul statului Si: delapidat1 (1). 2 (Pex) Infracțiune care constă în însușirea, folosirea sau traficarea de către un angajat, a unor sume de bani sau a altor bunuri aflate în gestiunea sau în administrarea sa Si: delapidat1 (2). 3 Risipire de bani sau bunuri Si: delapidat1 (3).

DELAPIDARE, delapidări, s. f. Acțiunea de a delapida; sustragere de bani publici sau (mai rar) de alte bunuri din avutul obștesc. Sînt nevoit... să cer să fii arestat pentru delapidare de bani publici. STANCU, D. 398.

DELAPIDARE s.f. Acțiunea de a delapida și rezultatul ei; defraudare. [Var. dilapidare s.f. / < delapida].

DELAPIDARE ~ări f. 1) v. A DELAPIDA. 2) Infracțiune care constă în însușirea sau traficarea unei sume de bani sau a altor bunuri din proprietatea statului, aflate în administrarea cuiva. /v. a delapida

DELAPIDA, delapidez, vb. I. Tranz. A sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului. – Din fr. dilapider, lat. dilapidare.

DELAPIDA, delapidez, vb. I. Tranz. A sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului. – Din fr. dilapider, lat. dilapidare.

delapida vt [At: PONTBRIANT, D. / V: dil~ / Pzi: ~dez / E: fr dilapider, lat dilapidare] 1 (C.i. bani, bunuri etc.) A sustrage (din avutul statului). 2 (Îvr; c.i. bani, bunuri etc.) A risipi.

DELAPIDA, delapidez, vb. I. Tranz. A-și însuși, a sustrage, a fura bani publici sau (mai rar) alte bunuri din avutul obștesc. La cît se ridică suma delapidată? CAMIL PETRESCU, T. I 272.

DELAPIDA vb. I. tr. A fura, a-și însuși bunuri, bani publici; a ruina (o instituție, o bancă) prin cheltuieli excesive. [Var. dilapida vb. I. / < fr. dilapider, lat. dilapidare].

DELAPIDA vb. tr. a sustrage, a-și însuși bani, valori sau alte bunuri din avutul obștesc aflate în grija sa. (după fr. dilapider, lat. dilapidare)

A DELAPIDA ~ez tranz. (bani sau bunuri materiale) A sustrage din avutul statului; a defrauda. /<fr. délapider, lat. delapidare

delapidà v. 1. a cheltui nebunește; 2. a fura banii publici.

*delapidéz v. tr. (lat. de-lapidare, a scoate și a arunca petrele, di-lapidare, a risipi [petrele, baniĭ]d. lapis, lápidis, peatră; fr. dilapiderit. dilapidare). Risipesc, fur prin viclenie baniĭ încredințațĭ mie. V. defraudez, concusiune, frustez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

delapidare s. f., g.-d. art. delapidării; pl. delapidări

delapidare s. f., g.-d. art. delapidării; pl. delapidări

delapidare s. f., g.-d. art. delapidării; pl. delapidări

delapida (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. delapidez, 3 delapidea; conj. prez. 1 sg. să delapidez, 3 să delapideze

delapida (a ~) vb., ind. prez. 3 delapidea

delapida vb., ind. prez. 1 sg. delapidez, 3 sg. și pl. delapidea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DELAPIDARE s. 1. (JUR.) defraudare, sustragere, (înv. și fam.) sfeteriseală, sfeterisire, (grecism înv.) sfeterismos, (impr.) deturnare. (~ unei sume de bani.) 2. v. fraudă.

DELAPIDARE s. 1. defraudare, sustragere, (înv. și fam.) sfeteriseală, sfeterisire, (grecism fnv.) sfeterismos, (impr.) deturnare. (~ unei sume de bani.) 2. escrocherie, fraudă, hoție, (livr.) malversație, (fig.) mîncătorie. (A comis o ~.)

DELAPIDA vb. (JUR.) a defrauda, a sustrage, (rar) a frauda, (înv. și fam.) a sfeterisi, (impr.) a deturna. (A ~ o sumă de bani.)

DELAPIDA vb. a defrauda, a sustrage, (rar) a frauda, (înv. și fam.) a sfeterisi, (impr.) a deturna. (A ~ o sumă de bani.)

Intrare: delapidare
delapidare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • delapidare
  • delapidarea
plural
  • delapidări
  • delapidările
genitiv-dativ singular
  • delapidări
  • delapidării
plural
  • delapidări
  • delapidărilor
vocativ singular
plural
dilapidare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dilapidare
  • dilapidarea
plural
  • dilapidări
  • dilapidările
genitiv-dativ singular
  • dilapidări
  • dilapidării
plural
  • dilapidări
  • dilapidărilor
vocativ singular
plural
Intrare: delapida
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • delapida
  • delapidare
  • delapidat
  • delapidatu‑
  • delapidând
  • delapidându‑
singular plural
  • delapidea
  • delapidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • delapidez
(să)
  • delapidez
  • delapidam
  • delapidai
  • delapidasem
a II-a (tu)
  • delapidezi
(să)
  • delapidezi
  • delapidai
  • delapidași
  • delapidaseși
a III-a (el, ea)
  • delapidea
(să)
  • delapideze
  • delapida
  • delapidă
  • delapidase
plural I (noi)
  • delapidăm
(să)
  • delapidăm
  • delapidam
  • delapidarăm
  • delapidaserăm
  • delapidasem
a II-a (voi)
  • delapidați
(să)
  • delapidați
  • delapidați
  • delapidarăți
  • delapidaserăți
  • delapidaseți
a III-a (ei, ele)
  • delapidea
(să)
  • delapideze
  • delapidau
  • delapida
  • delapidaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dilapida
  • dilapidare
  • dilapidat
  • dilapidatu‑
  • dilapidând
  • dilapidându‑
singular plural
  • dilapidea
  • dilapidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dilapidez
(să)
  • dilapidez
  • dilapidam
  • dilapidai
  • dilapidasem
a II-a (tu)
  • dilapidezi
(să)
  • dilapidezi
  • dilapidai
  • dilapidași
  • dilapidaseși
a III-a (el, ea)
  • dilapidea
(să)
  • dilapideze
  • dilapida
  • dilapidă
  • dilapidase
plural I (noi)
  • dilapidăm
(să)
  • dilapidăm
  • dilapidam
  • dilapidarăm
  • dilapidaserăm
  • dilapidasem
a II-a (voi)
  • dilapidați
(să)
  • dilapidați
  • dilapidați
  • dilapidarăți
  • dilapidaserăți
  • dilapidaseți
a III-a (ei, ele)
  • dilapidea
(să)
  • dilapideze
  • dilapidau
  • dilapida
  • dilapidaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

delapidare, delapidărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a delapida și rezultatul ei; infracțiune care constă în însușirea, folosirea sau traficarea de către un angajat, în interesul său sau al altei persoane, a unor sume de bani sau a altor bunuri aflate în gestiunea sau în administrarea sa; sustragere de bani sau de bunuri din avutul statului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: defraudare
    • format_quote Sînt nevoit... să cer să fii arestat pentru delapidare de bani publici. STANCU, D. 398. DLRLC
etimologie:
  • vezi delapida DEX '09 DEX '98 DN

delapida, delapidezverb

  • 1. A sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote La cît se ridică suma delapidată? CAMIL PETRESCU, T. I 272. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.