DEJUCÁ, dejóc, vb. I. Tranz. A zădărnici planurile sau uneltirile cuiva. [Var.: (înv.) desjucá vb. I] – De(s) + juca.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A DEJUCÁ dejóc tranz. (acțiuni, planuri, uneltiri) A face să devină zadarnic; a face să eșueze; a zădărnici; a împiedica; a contracara. /de[s] + a juca
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEJUCÁ vb. I. tr. A zădărnici (planurile, uneltirile cuiva). [P.i. dejóc. / < de- + juca, după fr. déjouer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEJUCÁ vb. tr. a zădărnici (planurile, uneltirile cuiva). (după fr. déjouer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DEJUCÁ vb. v. zădărnici.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dejucá vb., ind. prez. 1 sg. dejóc, 3 sg. și pl. dejoácă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dejóc, a- jucá v. tr. (de și joc, după fr. dé-jouer. – Se conj. ca joc). Zădărnicesc, fac să cadă un proĭect, o intrigă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

A DEJUCA INTENȚIILE CUIVA a întoarce șpilul, a lua (cuiva) porumbelul de pe foc, a-i tăia (cuiva) zarurile.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink