DEICÍD, -Ă s.m. și f. (Liv.) Ucigaș al unui zeu sau al lui Dumnezeu. // s.n. Ucidere a unui zeu sau a lui Dumnezeu. [Pron. de-i-. / < fr. déicide, cf. lat. Deus – zeu, caedere – a ucide].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEICÍD, -Ă I. s. m. f. ucigaș al unui zeu, al lui Dumnezeu. II. s. n. ucidere a unui zeu sau a lui Dumnezeu. (< fr. déicide)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

deicíd, -ă s. și adj. (lat. deicida, d. deus, Dumnezeŭ, și cáedere, a ucide. V. ucid). Ucigaș de Dumnezeŭ, ca Jidaniĭ, care l-aŭ ucis pe Hristos: rasă deicidă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink