2 intrări
7 definiții
Explicative DEX
deglutinare sf [At: DN3 / Pl: ~nări / E: deglutina] (Lin) Separare a elementelor unui cuvânt Si: deglutinat1.
DEGLUTINARE s.f. Acțiunea de a (se) deglutina. [< deglutina].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
deglutina vir [At: DN3 / Pzi: 3 ~nează / E: fr déglutiner] (Lin; d. elementele unui cuvânt) A (se) separa.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEGLUTINA vb. I. intr., refl. (Lingv.; despre elementele unui cuvînt) A (se) separa. [< fr. déglutiner].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEGLUTINA vb. intr., refl. (despre elementele unui cuvânt) a (se) separa. (< fr. déglutiner)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
deglutina vb., ind. prez.3 sg. deglutinează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
DEGLUTINARE s. f. (< deglutina < fr. déglutiner): acțiunea de separare a elementelor alcătuitoare ale unui cuvânt.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
Intrare: deglutinare
deglutinare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: deglutina
| verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
deglutinare, deglutinărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) deglutina. DN
etimologie:
- deglutina DN
deglutina, deglutinezverb
- 1. (Despre elementele unui cuvânt) A (se) separa. DNsinonime: separa
etimologie:
- déglutiner DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.