2 intrări
27 de definiții
din care- explicative (14)
- morfologice (4)
- relaționale (8)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEGHIZAT, -Ă, deghizați, -te, adj. 1. Travestit. 2. Fig. Mascat, camuflat. – V. deghiza.
DEGHIZAT, -Ă, deghizați, -te, adj. 1. Travestit. 2. Fig. Mascat, camuflat. – V. deghiza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
deghizat2, ~ă a [At: PÎCLEANU, I. II, 29/23 / S: (înv) ~gui~ / Pl: ~ați, ~e / E: deghiza] 1 (D. oameni) Îmbrăcat astfel încât să nu poată fi recunoscut Si: travestit2. 2 (Fig) Prezentat sub o altă formă decât cea adevărată Si: ascuns2, camuflat2, disimulat2, mascat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
deghizat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: deghiza] 1-2 Deghizare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEGHIZAT, -Ă, deghizați, -te, adj. 1. Îmbrăcat în așa fel încît să nu fie recunoscut; travestit. V. costumat. Trebuia să găsesc pe jandarmii noștri în straie sătești. Eram deghizați și noi, eu și Ionescu. SADOVEANU, P. M. 122. Am fugit de-acasă deghizată. EMINESCU, N. 82. 2. Fig. Acoperit, mascat, camuflat. Trimiterea lui ca ambasador la Paris a fost ca un... exil deghizat. GHICA, S. 160.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEGHIZA, deghizez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) îmbrăca în așa fel, încât să nu poată fi recunoscut; a (se) travesti. ♦ Tranz. Fig. A prezenta ceva sub altă formă decât cea adevărată; a ascunde, a masca, a disimula, a camufla. – Din fr. déguiser.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEGHIZA, deghizez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) îmbrăca în așa fel, încât să nu poată fi recunoscut; a (se) travesti. ♦ Tranz. Fig. A prezenta ceva sub altă formă decât cea adevărată; a ascunde, a masca, a disimula, a camufla. – Din fr. déguiser.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
deghiza [At: CALENDAR (1853), 102 / S: (înv) ~gui~, ~isa / Pzi: ~zez / E: fr déguiser] 1-2 vtr A (se) îmbrăca în așa fel încât să nu poată fi recunoscut Si: a se travesti. 3-4 vtr (Fig) A (se) prezenta sub o altă formă decât cea adevărată Si: a se ascunde, a se camufla, a se disimula, a se masca.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEGHIZA, deghizez, vb. I. 1. Refl. A se îmbrăca în așa fel încît să nu poată fi recunoscut; a se travesti. V. costuma. În vremea carnavalului, mă deghizez cu vreun caftan. EMINESCU, N. 85. 2. Tranz. Fig. A prezenta ceva sub altă formă decît cea adevărată; a masca, a ascunde. Vanitatea ta Cu merit patriotic voiești a deghiza. BOLINTINEANU, O. 135.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEGHIZA vb. I. tr., refl. A (se) travesti. ♦ (Fig.) A (se) ascunde, a (se) disimula; a (se) schimba; a (se) masca. [< fr. déguiser].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEGHIZA vb. tr., refl. 1. a (se) travesti. 2. (fig.) a (se) ascunde sub anumite aparențe, a (se) disimula, a (se) masca. (< fr. déguiser)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE DEGHIZA mă ~ez intranz. 1) A-și schimba îmbrăcămintea (pentru a nu putea fi recunoscut); a se travesti. 2) A se ascunde sub aparențe înșelătoare (cu scopul de a induce în eroare); a se camufla; a se travesti. /<fr. déguiser
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A DEGHIZA ~ez tranz. A face să se deghizeze; a travesti. /<fr. déguiser
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
deghizà v. 1. a străvesti o persoană; 2. a se ascunde, a schimba: a deghiza o clauză (= fr. déguiser).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*deghizéz v. tr. (fr. déguiser, d. guise [d. vgerm. wisa, ngerm. wise] fel). Barb. Travestesc, schimb hainele ca să nu fie recunoscut. Fig. Ascund supt aparențe înșelătoare: a-țĭ deghiza sentimentele.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
travestésc v. tr. (fr. travestir, d. it. travestire, din tra- [ca rom. tre- din tresar] și vestire, a îmbrăca). Îmbrac în alte haĭne ca să nu fie recunoscut. Fig. Traduc în stil burlesc: Scarron a travestit Eneida. – Și str- (ca cuv. care încep cu str-). Ca barb. deghizez. V. tiptil.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
deghiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. deghizez, 3 deghizează; conj. prez. 1 sg. să deghizez, 3 să deghizeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
deghiza (a ~) vb., ind. prez. 3 deghizează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
deghiza vb., ind. prez. 1 sg. deghizez, 3 sg. și pl. deghizează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
deghizez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEGHIZAT adj. v. disimulat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEGHIZAT adj., adv. 1. adj. travestit, (înv.) străvestit. (Un bărbat ~.) 2. adv. travestit, (înv.) tiptil. (Umbla ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEGHIZAT adj., adv. 1. adj. travestit, (înv.) străvestit. (Un bărbat ~.) 2. adv. travestit, (înv.) tiptil. (Umbla ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
deghizat adj. v. DISIMULAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEGHIZA vb. a (se) travesti, (pop.) a (se) preface, (înv. și reg.) a (se) străvesti, (înv.) a (se) schimba. (S-a ~ în femeie.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEGHIZA vb. v. ascunde, disimula, tăinui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
deghiza vb. v. ASCUNDE. DISIMULA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEGHIZA vb. a (se) travesti, (pop.) a (se) preface, (înv. și reg.) a (se) străvesti, (înv.) a (se) schimba. (S-a ~ în femeie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
deghiza (deghizez, deghizat), vb. – A travesti, a disimula, a ascunde. Fr. déguiser.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
deghizat, deghizatăadjectiv
- 1. Străvestit, travestit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: străvestit travestit
- Trebuia să găsesc pe jandarmii noștri în straie sătești. Eram deghizați și noi, eu și Ionescu. SADOVEANU, P. M. 122. DLRLC
- Am fugit de-acasă deghizată. EMINESCU, N. 82. DLRLC
-
- 2. Acoperit, camuflat, disimulat, mascat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Trimiterea lui ca ambasador la Paris a fost ca un... exil deghizat. GHICA, S. 160. DLRLC
-
etimologie:
- deghiza DEX '98 DEX '09
deghiza, deghizezverb
- 1. A (se) îmbrăca în așa fel, încât să nu poată fi recunoscut; a (se) travesti. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: travesti
- În vremea carnavalului, mă deghizez cu vreun caftan. EMINESCU, N. 85. DLRLC
- 1.1. A prezenta ceva sub altă formă decât cea adevărată. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Vanitatea ta Cu merit patriotic voiești a deghiza. BOLINTINEANU, O. 135. DLRLC
-
-
etimologie:
- déguiser DEX '09 DEX '98 DN