DEGETĂRÚȚ, degetăruți, s. m. Plantă erbacee din familia primulaceelor, cu flori albastre-violete, în formă de clopot, dispuse câte 1-8 în vârful tulpinii, care crește în regiunile muntoase (Soldanella montana). – Degetar + suf. -uț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

DEGETĂRÚȚ s. (BOT.) 1. (Soldanella montana) (reg.) cănăfior, degetărea, nejitnică, potiraș, măcrișul-caprei. 2. (Soldanella major) degetărel, potiraș, (reg.) măcrișul-caprei.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

degetărúț s. m., pl. degetărúți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

degetărúț m. O plantă erbacee primulacee cu florĭ albastre (soldanélla [montána și alpíno]) numită și potiraș.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink