DEGENERESCÉNT, -Ă, degenerescenți, -te, adj. Pe cale de a degenera, cu tendință spre degenerare. – Din fr. dégénérescent.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

DEGENERESCÉNT, -Ă adj. Cu aspecte de degenerescență. [< fr. dégénérescent].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEGENERESCÉNT, -Ă adj. cu aspecte de degenerescență. (< fr. dégénérescent)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

degenerescént adj. m., pl. degenerescénți; f. degenerescéntă, pl. degenerescénte
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de Laura-ana | Semnalează o greșeală | Permalink

DEGENERESCÉNT adj. (MED.) degenerativ.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

degenerescént adj. m., pl. degenerescénți; f. sg. degenerescéntă, pl. degenerescénte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink