DEGENERATÍV, -Ă, degenerativi, -e, adj. Care degenerează; cu caracter de degenerescență. – Din fr. dégénératif.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

DEGENERATÍV ~ă (~i, ~e) Care degenerează; care produce degenerare. /<fr. dégéneratif
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEGENERATÍV, -Ă adj. Cu caracter de degenerație. [< fr. dégénératif].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEGENERATÍV, -Ă adj. care degenerează; cu caracter de degenerescență. (< fr. dégénératif)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

degeneratív adj. m., pl. degeneratívi; f. degeneratívă, pl. degeneratíve
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de Laura-ana | Semnalează o greșeală | Permalink

DEGENERATÍV adj. v. degenerescent.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

degeneratív adj. → generativ
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink