2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEGAZA, degazez, vb. I. Tranz. 1. A îndepărta gazele dintr-un spațiu închis sau de pe o suprafață solidă. 2. A îndepărta substanțele toxice de luptă din adăposturi, din încăperi, de pe îmbrăcăminte etc. prin ventilație sau cu ajutorul substanțelor neutralizante. – Din. fr. dégazer.

degaza vt [At: SANIELEVICI, R. 113 / Pzi: ~zez / E: de- + gaza ns cf fr dégazer] 1-2 A curăța de gaze (toxice). 3-4 (C.i. gaze toxice de luptă) A îndepărta din adăposturi, de pe îmbrăcăminte etc. (prin ventilație sau) prin substanțe neutralizante.

DEGAZA, degazez, vb. I. Tranz. 1. A îndepărta gazele dintr-un spațiu închis sau de pe o suprafață solidă. 2. A îndepărta substanțele toxice de luptă din adăposturi, din încăperi, de pe îmbrăcăminte etc. prin ventilație sau cu ajutorul substanțelor neutralizante. – De4 + gaza. Cf. fr. dégazer.

DEGAZA vb. I. tr. A îndepărta gazele (dintr-un spațiu închis, de pe o suprafață). ♦ (Spec.; mil.) A îndepărta gazele de luptă dintr-un anumit loc. [< de- + gaza].

DEGAZA vb. tr. 1. a îndepărta substanțele gazoase dintr-un spațiu închis, de pe o suprafață. 2. (mil.) a îndepărta gazele toxice de luptă dintr-un anumit loc. (< fr. dégazer)

A DEGAZA ~ez tranz. (spații închise, suprafețe gazate) A curăța de gaze sau de substanțe toxice prin ventilație sau cu ajutorul unor procedee speciale. /de + a gaza

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

degaza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. degazez, 3 degazea; conj. prez. 1 sg. să degazez, 3 să degazeze

degaza (a ~) vb., ind. prez. 3 degazea

degaza vb., ind. prez. 1 sg. degazez, 3 sg. și pl. degazea

Intrare: degazat
degazat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • degazat
  • degazatul
  • degazatu‑
  • degaza
  • degazata
plural
  • degazați
  • degazații
  • degazate
  • degazatele
genitiv-dativ singular
  • degazat
  • degazatului
  • degazate
  • degazatei
plural
  • degazați
  • degazaților
  • degazate
  • degazatelor
vocativ singular
plural
Intrare: degaza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • degaza
  • degazare
  • degazat
  • degazatu‑
  • degazând
  • degazându‑
singular plural
  • degazea
  • degazați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • degazez
(să)
  • degazez
  • degazam
  • degazai
  • degazasem
a II-a (tu)
  • degazezi
(să)
  • degazezi
  • degazai
  • degazași
  • degazaseși
a III-a (el, ea)
  • degazea
(să)
  • degazeze
  • degaza
  • degază
  • degazase
plural I (noi)
  • degazăm
(să)
  • degazăm
  • degazam
  • degazarăm
  • degazaserăm
  • degazasem
a II-a (voi)
  • degazați
(să)
  • degazați
  • degazați
  • degazarăți
  • degazaserăți
  • degazaseți
a III-a (ei, ele)
  • degazea
(să)
  • degazeze
  • degazau
  • degaza
  • degazaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

degaza, degazezverb

  • 1. A îndepărta gazele dintr-un spațiu închis sau de pe o suprafață solidă. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. A îndepărta substanțele toxice de luptă din adăposturi, din încăperi, de pe îmbrăcăminte etc. prin ventilație sau cu ajutorul substanțelor neutralizante. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.